Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Batem palma?
Vând arme și conflicte pentru pace și drepturile omului

Economistul nr. 10, 18 martie 2013

Batem palma? Vând arme şi conflicte pentru pace şi drepturile omului

Titlul acestui articol pe cât de neobișnuit ar părea, pe atât de real este și nu ascund faptul că este inspirat din versurile „Vând foame și sete pentru apă și pâine”, compuse de Anca Oprescu pentru melodia „Prețul corect”, melodie ce este interpretată de Alexandra Ușurelu.

Acest titlu se referă la atitudinea marilor puteri atunci când vine vorba despre pace și drepturile omului în zonele fierbinți ale planetei, unde, de pe urma conflictelor locale, populația indigenă are mult de suferit. Faptul că marile puteri atrag atenția asupra abuzurilor și situațiilor neobișnuite din aceste zone și faptul că intervin în multe dintre aceste situații sunt lăudabile în sine. Însă, dacă ne uităm la comerțul cu arme convenționale al acestor mari puteri, observăm că exportul lor se concentrează tocmai pe zone fierbinți.

Dacă aruncăm o privire asupra comerțului cu arme convenționale observăm că 6 state dețin 74% din totalul exporturilor, iar 4 state dintre acestea nu sunt considerate a fi nici câtuși de puțin nedemocratice sau nesusținătoare ale păcii. State precum SUA, care exportă arme convenționale în valoare de 12,2 miliarde de dolari anual (34,8% din totalul exporturilor de arme convenționale la nivel mondial), Federația Rusă, care exportă arme convenționale în valoare de 5,2 miliarde de dolari anual (14,8% din totalul exporturilor de arme convenționale la nivel mondial), Germania, care exportă arme convenționale în valoare de 2,6 miliarde de dolari anual (7,4% din totalul exporturilor), Marea Britanie, cu exporturi în valoare de 2,3 miliarde de dolari anual (6,5% din totalul exporturilor), China, cu exporturi în valoare de 2,2 miliarde de dolari anual (6,2% din totalul exporturilor), și Franța, care exportă arme convenționale în valoare de 1,4 miliarde de dolari anual, ceea ce înseamnă 4% din totalul exporturilor de arme, sunt chiar actorii principali care iau poziție când au loc principalele conflicte locale și regionale. A se observa că cinci dintre aceștia sunt chiar membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.

Cifrele nu ar însemna foarte multe, dacă nu ne-am uita și către zonele unde aceste state exportă arme. Regiunea care în ultimii 2 ani a fost cea mai zguduită de evenimente violente a fost Orientul Mijlociu și Nordul Africii. În această zonă, evenimentele violente au fost alimentate și prin comerțul cu arme convenționale, marile puteri exportând o bună parte din armele lor în state precum Siria, Egipt, Libia, Yemen și Bahrein.

Interesul geostrategic al Rusiei pentru Siria reiese și din exportul de arme către acest stat, export în valoare de 3.850 milioane de dolari. De asemenea, interesul geopolitic al Franței pentru Siria, Libia și Egipt a determinat-o să exporte către cele trei țări arme în valoare de 50 milioane de dolari. Egiptul, Yemenul, Libia și Bahreinul au mai fost aprovizionate cu arme și de către Germania (care a exportat în aceste state arme în valoare de 106 milioane de dolari), de către SUA (care a exportat în cele patru state arme în valoare de 85 milioane de dolari) și de către Marea Britanie (care a exportat în Libia, Yemen și Bahrein arme de circa 67 milioane de dolari).

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

În luna noiembrie a acestui an, lumea a luat aminte și a înghițit în sec atunci când o monedă virtuală puțin cunoscută, caracterizată prin folosire anonimă, o descentralizare maximă și un divorț total de orice susținător statal, a ajuns să coste mai mult decât un gram de aur. Cu câteva luni înainte, prețul era de 80 de dolari, iar cu un an înainte se situa la doi dolari.

Deși, în prezent, finanțează consistent bugetul Guvernului Federal, exporturile rusești de țiței și gaze urmează să fie reduse treptat, în viitor, pentru a ceda locul unor produse cu un grad mai ridicat de prelucrare industrială, aducător de plusvaloare, și competitive pe plan internațional.

Parteneriatul Estic a fost conceput de către Suedia și Polonia în anul 2008, după invazia Georgiei de către Rusia în perioada imediat următoare respingerii candidaturii sale la NATO, pentru a promova extinderea Uniunii Europene către estul Europei, mai exact zona fostelor republici sovietice, și pentru a accelera răspândirea, pe cât posibil, a binefacerilor economice și reformiste ale asocierii cu UE.

Receptată cu nedumerire în țările UE, decizia intempestivă, de ultimă oră, a președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, cu prilejul „Summit”-ului de la Vilnius, din noiembrie 2013, a fost primită cu satisfacție de către opinia publică din Federația Rusă, care nu vede cu ochi buni tentativele unui partener tradițional de a-și abandona poziția de nealiniere la blocuri și de a se integra într-o structură suprastatală considerată ostilă Rusiei.

Istoria oferă numeroase exemple de indivizi și instituții care au avut o mare putere, dar pe care au pierdut-o apoi foarte repede. În majoritatea cazurilor, ceea ce a dus la pieire a fost o trufie fără margini – o exagerată încredere în sine alimentată de o putere neîngrădită de nimeni și de nimic. Totuși, există și cazuri în care mărirea și decăderea au fost determinate de speranțele nejustificate ale celor din jur.

Reducerea liniilor de finanțare din partea băncilor occidentale va rămâne o problemă pentru poziția financiară externă a economiilor emergente din Europa anul viitor, se arată într-un raport al JP Morgan Chase. Țările grupate sub indicativul CE-4 (Cehia, Ungaria, Polonia și România – interesantă însăși prezența țării noastre în acest grup care utilizează regimul de flotare controlată a monedei naționale – n.r.) vor fi afectate în proporții variabile, între 1,5% din PIB pentru Polonia și 8% din PIB pentru Ungaria.

Guvernanții de la București anticipează o stagnare a prețului benzinei și motorinei pe seama evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, majorarea accizelor ar urma să fie compensată de o scădere a prețului petrolului.

În 2013 s-au consemnat evoluții pozitive pe piețele financiare internaționale, indicii bursieri din Statele Unite și Germania doborând maxime după maxime (Dow Jones a testat pragul de 16.000 p.). Aceste evoluții au fost susținute de o serie de factori: continuarea politicilor monetare expansioniste (fără precedent) în Statele Unite, Zona Euro și Japonia; inflexiunea economiei Zonei Euro (ieșirea din recesiune consemnată în trimestrul II al anului); evoluția predominant favorabilă a rezultatelor raportate de companiile internaționale.

Experiența istorică demonstrează că schimburile comerciale internaționale se pliază cu supușenie pe meandrele relațiilor politice dintre state, exemplul Rusiei fiind unul concludent. Dacă, în primele decenii după Revoluția din 1917, din cauza izolării sale diplomatice, Uniunea Sovietică nu a putut menține relațiile comerciale normale cu alte țări, odată cu victoria obținută în cel de-Al Doilea Război Mondial ea și le-a extins exponențial, în primul rând cu țările intrate în așa-zisul „lagăr mondial al socialismului”.

Pe data de 29 octombrie 2013, premierul britanic, David Cameron, a participat la cea de-a noua ediție a Forumului Economic Islamic Mondial, care s-a ținut la Londra. Momentul a fost unul încărcat de simbolism – pentru prima oară, Congresul s-a derulat într-o țară care nu este musulmană. De asemenea, David Cameron și-a exprimat intenția, de negândit acum câțiva ani, ca Londra să devină un centru bancar islamic și a demonstrat angajamentul său anunțând prima emisie guvernamentală de „sukuk”, obligațiuni de tip islamic, devenind primul guvern vestic care emite datorii suverane sub această formă.

editorial În eseul The Soul of Man Under Socialism, Oscar Wilde are un argument halucinant în favoarea socialismului. Astfel, poetul îi găsește pe oamenii săraci ca fiind urâți, așa că i-ar fi drag să existe c(in)eva care să-i aibă în grijă, în ideea de a-l scăpa pe (alde) el de dezolantul „tablou”. Argumentul wildean pro-socialism devine unul explicit estetic: artistul din el își dorește o orânduire socială în care rezolvarea problemei ne-frumosului să fie central(izat)ă. Dacă s-ar putea ca „inesteticul” să fie eradicat, iar „esteticul” să fie privilegiat, totul ar fi minunat. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Stagii studențești
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 4, 2016
Economistul 4, 29 februarie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră autorități Business Cercetare, dezvoltare Finanțare fonduri europene în dezbatere Macroeconomie macroscop Punctul pe I xyz