Interviu cu Alexandru Petrescu (foto), director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor destinate IMM-urilor, despre nevoia de finanțare a companiilor mici și mijlocii din postura nouă de management al acestui fond
Care este radiografia proprie a stării de creditare a IMM-urilor?
Mai întâi aș vrea să dimensionez puțin spațiul în care ne mișcăm. În România avem 608 000 de firme care și-au depus bilanțul – ceea ce numim firme active –; din acestea, 98% sunt IMM-uri, din care 90% IMM-uri cu 0 până la 9 angajați. Deci pentru noi sustenabilitatea IMM-urilor, așa cum este ea mult blamată în multe programe guvernamentale, este esențială pentru sustenabilitatea economică a țării. Un IMM exponențial, ca și concept de succes, înseamnă o economie de succes. Dacă e să facem o radiografie a IMM-urilor din România vom vedea o serie de provocări cu care IMM-urile se confruntă, provocări care țin de birocratizarea excesivă, de predictibilitate, și totdeauna vom vedea în top 3 fie că e 1 fie că e 3 nevoia de finanțare. Aici intră rolul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, fiindcă acest fond este expresia cea mai pragmatică a sprijinului guvernamental pentru IMM-uri. În termeni foarte simpliști: dacă un IMM are un tip de activitate, vinde covrigi să spunem, și vrea să achiziționeze o linie automatizată pentru biscuiți, se duce la un producător – e 100.000 de euro, așa de dragul matematicii –, se duce la bancă, îi cere colateral care poate să fie 120-130, poate și mai mult, în funcție de indicatorul de risc din valoarea perspectivei de achiziție a respectivului utilaj și primește o ușă trântită în nas. Multe dintre IMM-urile românești au ca problemă un activ minimal, nu dispun de colaterale care să acopere ca și garanție un astfel de împrumut, și aici banca introduce fondul, pentru că ei sunt partenerii noștri, și putem asigura până la 80% din valoarea împrumutului, dar nu mai mult de 2,4 milioane euro. Cam acesta este modelul în modul cel mai simplist prezentat.
Cum ar trebui să arate politicile publice astfel încât să aibă ca rezultat o dezvoltare antreprenorială a României?
Ca ministru într-un recent cabinet, mi-am legat numele de un proiect la care țin foarte mult și îl urmăresc în continuare, fiindcă el nu este definitivat – prin definitivat înțeleg a fi o lege funcțională de care IMM-iști să se folosească –, și aici mă refer la legea prevenirii, fosta lege a prevenției. În acord cu recomandarea consiliului legislativ, am schimbat din legea prevenției în legea prevenirii. Este o lege extrem de mult așteptată de către mediul de afaceri, încă este în stadiul de proiect de lege pentru că nu a fost promulgat și adoptat, dar sper ca în debutul acestei sesiuni parlamentare să fie pe lista de priorități. Este o lege extrem de mult așteptată. A fost discutată într-un mod substanțial cu absolut tot mediul de afaceri. Nu cred că a fost structură reprezentativă, nu cred că a fost uniune sau asociație alături de care să nu discut proiectul, să nu primesc, să accept amendamente, a fost extrem de bine gândită și asamblată astfel încât să întrunească un cât mai mare consens.
De ce este atât de așteptată?
Există un anumit tip de polarizare între mediul de afaceri, întreprinzătorul român și autoritatea fiscală. La momentul de față pare că unul este în colțul roșu și unul în colțul albastru și există foarte puține punți de comunicare. În momentul în care există o neîndeplinire a targetului în ceea ce privește colectarea, știm cu toții imaginile acestea de raiduri, de inspectori ANAF care intră în stațiuni la mare sau la munte, în restaurante, în tot felul de afaceri. Nu asta este modalitatea de a aduce bani la buget. Modalitatea de a aduce bani la buget este de a educa din perspectiva obligației fiscale antreprenorul și de a aduce acest element de rezonabilitate între antreprenor și autoritatea fiscală. Legea prevenirii are doi piloni. Este cel de educare, și aici va fi materializată această intenție prin prezența unui site, a unui portal, unde atât antreprenorul, cât și autoritatea fiscală pot prezenta bune practici – fiindcă și aici există o lipsă de uniformitate, de abordare pe diferite tipuri de contravenții de la oraș la oraș până la zonă – și informații de minimă conformare pentru antreprenori, astfel încât ei să știe dacă vor să-și deschidă un business ce au de făcut, trebuie să aibă certificatul acela, trebuie să țină pe peretele de lângă casa de marcat acest mesaj, trebuie să înmâneze bonul etc. Minimal trebuie să știi ce trebuie să faci. De aceea, acest portal va omogeniza într-un mod unitar această informație astfel încât fiecare antreprenor să nu mai poată susține că nu cunoaște legea.
Există din nou elementul unei disproporții între contravenție și amendă – și într-adevăr se regăsește în actualul cadru ce reglementează inspecțiile pe unele paliere –, unde pentru simplul fapt că nu ai un orar în geam sau că nu se înmânează bonul, chiar dacă el s-a emis, poți să primești câteva mii de lei amendă. Ajungi să dai unui mic magazin sătesc două mii-trei mii amendă – care ar putea să fie încasările pe toată luna, două joburi în aceea mică comunitate – și efectiv ai distrus un business. De aici, prevenția, prevenirea îi permit să se conformeze. Când apare elementul de rea intenție evident e o altă discuție.
Ce se întâmplă cu IMM-urile, vor avea acces mai ușor la finanțare?
Câteva elemente cheie înainte să răspund punctual. Din 10 firme astăzi, șapte se autofinanțează. Asta pare o veste bună, dar nu este. Totuși, creditul bancar este esențial pentru dezvoltarea economică a unei entități. Două din aceste zece au relații bancare sau cu IFN-uri și sub o firmă din zece trece la cooptarea în planul de afaceri – inserarea de fonduri europene. Deci situația nu arată foarte bine din punctul meu de vedere. Sunt 11,7% firme care au relații bancare în momentul de față, ceea ce înseamnă că ele sunt bancabile; procentul este îngrijorător. Din perspectiva fondului din 2007 31% garantam fond de investiții, astăzi s-a ajuns în 2017 doar la 3%, ceea ce arată o orientare a IMM-urilor către capitalul de lucru, ceea ce ne spune că există un tip de sustenabilitate minimală, superficială, sunt din ce în ce mai puțini bani spre investiție. Fondul Național de Garantare în momentul de față are o orientare care trebuie puțin regândită. În primul rând, dacă facem o radiografiere a fluxului de venituri astăzi veți vedea că undeva la 70% din venituri provin din programul Prima Casă, fără doar și poate din punctul meu de vedere unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale post-decembriste, dar care nu are ca misiune creșterea mediului antreprenorial. Existența fondului, așa cum îi spune și numele, orientarea acestuia este de sprijinire a IMM-urilor. Acest program noi l-am manageriat de ceva ani buni, l-am manageriat foarte bine, ca dovadă succesul și efectele pe care le-a avut în piață, dar este momentul ca noi să ne reorientăm spre IMM-uri. Portofoliul de adresabilitate al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri este foarte general, de la farmaciști la tâmplari, și e foarte bine că este așa, dar trebuie să avem și o abordare sectorială. Ce ne dorim? Care este politica guvernamentală, care este politica de finanțare, care sunt zonele cu cel mai mic grad de default, de risc al default-ului, de risc de a intra in incapacitate de plată? În Europa auzim industry 4.0, asta e zona de dezvoltare. Dacă ne uităm pe sectorul companiilor din zona utilităților veți vedea că este cel mai mic grad de default. Acum lucrăm, în primul rând, la un portofoliu îmbunătățit care să aibă și o abordare sectorială, pe diferite tipuri de activități, încât să avem și noi cei mai mici indicatori de risc, să ajutăm companiile cu cel mai mare grad, sau cea mai mare șansă de conversie a business-ului în profitabilitate. În același timp, trebuie să lucrăm mai mult pe zona fondurilor europene. În momentul de față portofoliul de produse de garantare conexate la fondurile europene este minimal spre inexistent, deci este clar că dacă, într-o oarecare măsură, Prima Casă ne-a făcut foarte bine ca și instituție, a adus în același timp un anumit nivel de atrofiere în ceea ce privește creativitatea, curajul, pasul înainte, intuiția în ceea ce privește activitatea IMM-urilor și exact asta trebuie să facem acum, această poziționare.
Care ar trebui să fie sectoarele prioritare de finanțare?
Aici sunt mai multe paliere pe care trebuie acționat. Sunt paliere ce țin de ADN-ul firmelor românești. Noi avem un foarte mic grad de internaționalizare, și asta nu ține doar de IMM-uri. Ține și de companiile mari de stat, unde facem banking la bănci cu capital străin, punem benzină din pompe care nu sunt neapărat românești – și e foarte bine că se întâmplă așa –, dar câte dintre companiile românești joacă un rol de importanță regională? Nu foarte multe, deci este foarte important să schimbăm această paradigmă și să insuflăm mai mult curaj. Și eu asta am făcut și din poziția de ministru al economiei și, mai târziu, ca ministru al mediului de afaceri, să imprim un alt tip de atitudine. Acest tip de șablon trebuie reluat și pentru sectorul IMM-urilor. Tot ce înseamnă programe de garantare a unor credite pentru investiții ce duc la o mai bună internaționalizare, efectiv export al IMM-urilor. Acesta este un palier de lucru. După aceea, trebuie să ne uităm la programul guvernamental, ce spune, în concurență și cu faptul că avem o perspectivă deja, creșterea salariului minim și o creștere în continuare. Ce trebuie să facem, trebuie să intrăm pe ce înseamnă un grad mai mare de procesare al produsului finit. Să trecem de la stadiul de export al materiei prime și import al produsului finit și să ținem mai mult din ciclul de producție al unui produs finit în țară. Decât să iau roșii să le export în Bulgaria și să import bulion, hai să iau roșia, hai să o procesez, hai să fac conserva și apoi să o trimit eu pe raftul supermarketurilor. Acolo unde vine o nevoie de credit iar în business plan regăsim exact această tendință, acolo ar trebui să investim. Face ca valoarea adăugată să rămână în economia autohtonă. Și atunci vom putea avea și noi salarii mai mari – mă refer la salariul minim–, sustenabile și care să nu simtă că aduc niveluri de disconfort antreprenorul român. Sunt zone pe care trebuie să le luam în considerare atât ca sector, dar și ca și plan și intenție și target de investiții.
Ce se întâmplă cu mediul de afaceri mic și mijlociu?
O consolidare oricând este sănătoasă pentru că duce la sustenabilitate. Dacă îmi permiți, o mică dimensionare a spațiului în care discutăm. Din cele 608.000 firme, apropo că vorbim de internaționalizare, 50% din exportul României se întâmplă cu primele 100 de firme. Tragem singuri concluziile. La nivel de export de servicii sunt doar 30% care, ar trebui să precizăm, nu sunt firme mici și mijlocii. Și firmele mici și mijlocii – sunt 98% dintre ele, este foarte important ca să înțelegem exact dimensiunea în care ne mișcăm.
În primul semestru al anului 2017 am asistat la un fenomen. A existat o inversare a trendului de firme înființate versus radiate. Deci avem mai multe firme înființate, cu 80 de mii de mai multe firme în primul semestru al lui 2017, decât 2016. De ce? Un motiv a fost și creșterea economică de 5,7% și programul Start Up Nation care a încurajat înființarea firmelor. Dacă ne uităm pe creditare în anul 2015-2016 am avut o contractare a creditului pentru firme, deci decuplată ciclic de fenomenul economic care arăta un trend de creștere; în 2017 avem o creștere a creditului către firme cu 2%. Trendul este bun, semnalul este pozitiv, noi cu Fondul suntem în poll-position să venim să susținem o eventuală creștere a creditării, dar în continuare trebuie să ne bucurăm, și aici vorbesc în numele IMM-urilor, de un cadru de reglementare predictiv; trebuie foarte multă atenție în ceea ce privește comunicarea și în ceea ce privește agrearea de noi metode de taxare. Ele trebuie să se întâmple într-un spațiu aproape septic din punct de vedere informațional la nivelul pilotării unor diferite tipuri de abordare fiscală. După care roll out-ul să spunem așa la nivel instituțional trebuie să fie foarte bine monitorizat astfel încât să poți controla orice efect și orice tip de impact.
Care va fi marele pas pe care îl va face Fondul în toamna aceasta?
Marele pas este că va intra și pe alte sectoare, altele decât cele tradiționale sau în care am mai activat vreodată. Lucrăm la un proiect cu domnul ministru al turismului, Mircea Dobre, pentru a garanta pachetele turistice pentru beneficiarii din sectorul turismului. Eu sper ca până la sfârșitul lunii deja să avem agregat exact produsul pe care îl vom lansa în acest sector. Deja până la sfârșitul anului aștept să ies cu un portofoliu de produse de garantare.
