Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Cazul Roșia Montană (2) - Aur, argint, uraniu – și nu numai – din tezaurul românesc în vistieria străinilor?

Economistul nr. 3120 (4146), 19 mai 2010

Cazul Roşia Montană (2) - Aur, argint, uraniu – şi nu numai – din tezaurul românesc în vistieria străinilor?

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Un amestec de tragedii, de lipsuri și de neputințe (unele, fatale), ca și de ezitări decizionale marchează anul medical 2010, sub aspectul managementului și al eficienței discutabile.
Elementul de referință în domeniu îl reprezintă ordonanța de urgență emisă de Executiv în iunie, pentru descentralizarea din sistemul sanitar. Este vorba despre transferarea managementului a 373 de spitale către autoritățile publice locale.

Constantin PRIESCU
Celebritatea orașului de sub Tâmpa și cea a stațiunii care-i poartă numele (Poiana Brașov), ca destinația turistică de iarnă numărul 1 a României, sunt cunoscute și recunoscute de mult prea mulți ani. Pentru că se susțin împreună pentru cauza industriei vacanțelor. Calendarul de evenimente de toate felurile, alcătuit de autoritățile locale, nu poate fi despărțit nici el de această celebritate. Ceea ce, în general, se și întâmplă. Nu, însă, din păcate, întotdeauna. Ba, chiar – s-o spunem deschis – evenimente de excepție.

– opinează doamna Gabriela Gâțu, directorul economic al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva
Emil Ciulei
„Relieful României necesită pădure și ar trebui să ne mândrim cu ea, cu fondul forestier, ca și cu turismul – indiferent dacă locațiile sunt ocupate sau nu la o capacitate, eu sunt convinsă că turiștii au ce să vadă chiar și în fondul forestier. Sunt multe țări care își pun în valoare și se mândresc cu un stejar de 350 de ani, iar noi avem atâtea specii interesante ca floră și faună, parcuri naționale, naturale, care ar trebui valorificate. Necesită într-adevăr, puțină organizare, și să știm să ne vindem tezaurul natural punând în valoare frumusețile și bogățiile acestei țări”.

Făcând bilanțul activității din acest an a sectorului pe care-l conduce, ministrul mediului și pădurilor, Laszlo Borbely s-a referit la statistica nesatisfăcătoare a absorbției fondurilor europene: „Deși suntem primii în Europa în ceea ce privește contractarea sumelor pe infrastructură prin POS-ul de Mediu pe proiecte mari de infrastructură, de 3,5 miliarde de euro, absorbția efectivă înseamnă circa 65 milioane de euro, ceea ce e foarte puțin”. Potrivit Raportului de activitate al Ministerului Mediului și Pădurilor pentru anul 2010, în acest an, prin Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) au fost aprobate, până la ora actuală, 160 de proiecte, în valoare totală 13,83 miliarde lei, din care valoarea eligibilă a fost de 10,51 miliarde lei.

Constantin PRIESCU
Niciun ministru al Turismului n-a încercat, ca doamna Udrea, atât de multe idei, scenarii și soluții pentru promovarea cu succes a ofertei naționale de vacanțe. E greu să le inventariem pe toate. Dar simpla punctare a unora dintre ele, adresate în special pieței turiștilor străini, dar cu o adresabilitate propagandistică și nu profesionistă, e de natură să convingă pe oricine de ce turismul românesc a intrat într-un impas aparent fără ieșire. Încercăm câteva explicații tranșante ale respectivei evoluții.

Constantin PRIESCU
Multe din deficiențele industriei de promovare a ofertei naționale de turism pot fi înțelese, pot fi motivate, dar absența aproape totală pentru punerea în valoare a produselor unicat, a „perlelor Coroanei”, este greu de explicat.
Înainte însă de a ataca cât de cât subiectul, să deschidem o scurtă paranteză. Noi, ca țară turistică, ieșim pe piața turismului internațional de aproape 75 de ani, de la înființarea fostului ONT, cam cu unele și aceleași oferte. Poate e bine, dar poate e și rău. E adevărat că România are un potențial deosebit de bogat la capitolul produse „clasice”. E suficient să amintim de numărul mare al stațiunilor balneare și de litoral, al stațiunilor montane și al pensiunilor turistice, al monumentelor istorice și de cultură etc.

Constantin Priescu
Noi, românii, ori nu știm, ori nu avem intuiția marilor valori pe care trebuie să le punem în valoare. Transfăgărășanul, cea mai spectaculoasă magistrală rutieră din munții noștri, se află într-o asemenea situație. Recent, un site internațional deschis turismului de aventură și frumuseți unice a inclus Transfăgărășanul în Topul mondial al primelor 10 magistrale montane din lume. Ca operă monumentală construită în inima munților, dar și ca frumusețe peisagistică de primă mărime. Și mai are o calitate. Continuă să se numere și printre cele mai nou construite drumuri cu acest profil.

Constantin PRIESCU
Începutul anilor 2000 a marcat cea mai importantă victorie a începutului de capitalism în România. Ministerul Turismului a anunțat primul, cu surle și trâmbițe, privatizarea întregului său patrimoniu hotelier (peste 800 de stabilimente). Cu multiple erori, cu multiple critici, cu multiple scandaluri, omul care a stins lumina în unitățile turismului de stat, Dan Matei Agathon, a șters cu buretele, ca să ne exprimăm așa, filmul „privatizărilor cu cântec” și a pus la rulat filmul „marelui succes al privatizării”...

O informație mult prea seacă, apărută zilele trecute în presă, a fost „citită” de mulți pe deasupra. Fără a-i fi descoperit, în mare și amănunt, impactul asupra turismului nostru montan. O traducere rapidă a ei ar avea cam următorul înțeles. Autoritățile vor investi, în curând, peste 50 de milioane de euro pentru crearea unei panoramare deosebite, în zona „Sfinxului” și „Babelor” din Munții Bucegi. Un asemenea proiect, amplasat în preajma celor două mari și unice creații ale naturii din munții noștri, un fel de piramide ale Egiptului, este – indiscutabil – o idee mai mult decât binefăcătoare pentru turismul românesc.

Dr. ec. I. D. Adumitrăcesei
Un profesor de excepție
Virgil Madgearu a devenit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale (AISCI) din București în 1916 prin concurs. Aici a predat cursuri de înalt nivel teoretic, dar și de mare utilitate pentru formarea economiștilor. Unul dintre eminenții săi studenți, acad. Manea Mănescu, își amintea, în 1987: „în toamna anului 1937 am început să audiez prelegerile profesorului. De la prima lecție, cursul de economie națională m-a captivat, deoarece expunerile erau bazate pe o documentație foarte bogată, profesorul având o vastă cultură și o formație economico-științifică multilaterală. Într-adevăr, profesorul Virgil Madgearu avea un talent deosebit în expunerea clară a problemelor economice; avea darul de a prezenta într-un mod original anatomia economiei românești și mondiale, precum și interdependența dintre ele, diseca profund toate fenomenele și procesele lor.”1

editorial Piața de capital rămâne în continuare o așteptare pentru economia românească. Atât reprezentanții companiilor, investitorii, cât și societățile care formează structura pieței de capital recunosc că, până acum, evoluția a fost doar parțial mulțumitoare. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 13, 2016
Economistul 13, 30 august 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I