Universități de elită trag un semnal de alarmă asupra „vânzătorilor” de diplome

Date:

Independent, dar consonant, Alianța Română a Universităților Tehnice – consorțiu nou format de marile instituții de profil Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică de Construcții din București, precum și Consiliul Național al Rectorilor au lansat documente de poziție prin care trag un semnal de alarmă față de situația gravă a formării profesionale de nivel academic, mai ales în perspectiva apropiată a legiferării dreptului ca diverși furnizori de formare din afara mediului universitar să acorde diplome echivalente cu studiile de licență.

Alianța Română a Universităților Tehnice. Rectorii reprezentând elita învățământului tehnic românesc – Viorel-Aurel Șerban (Universitatea Politehnica Timișoara), Vasile Țopa (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Mihnea Costoiu (Universitatea Politehnica din București), Dan Cașcaval (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași), Radu Sorin Văcăreanu (Universitatea Tehnică de Construcții din București) – au constituit, la Politehnica bucureșteană, Alianța Română a Universităților Tehnice (ARUT). Acestea „atrag atenția guvernului asupra faptului că politicile din domeniul educației – și cu precădere cele din domeniul învățământului superior – au creat dezechilibre majore la nivelul sistemului de învățământ și au fost luate fără consultarea instituțiilor relevante din domeniu, cu riscuri foarte grave pentru viitorul apropiat al economiei și educației naționale”. Consorțiul își afirmă „ca principală preocupare calitatea formării resursei umane în relație cu piața muncii” și anunță „o analiză extensivă a implementării procesului Bologna în contextul României”, considerând „că o astfel de analiză ar putea reprezenta o imagine clară și cuantificabilă a performanței modelului implementat în țara noastră și a modelului în care instituțiile de învățământ superior pot aborda noi perspective prin care să își optimizeze performanțele”, având în vedere că „resursa umană specializată este fundamentul creșterii economice”.

ARUT semnalează situația actuală a sistemului nostru educațional: „1) Prevederea legală cu privire la alocarea a 6% din PIB nu a fost respectată.

În 2015, alocarea a fost de 3,7% din PIB, sub circumstanțele în care România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mică finanțare acordată învățământului. 2) Finanțarea per student a scăzut în fiecare an. 3) Guvernul a oferit majorări salariale succesive fără să aloce, în realitate, buget pentru aceste creșteri. Promisiunile Guvernului au fost, astfel, suportate în mod independent de către universități, fără a se oferi o opțiune pentru menținerea stabilității bugetelor instituționale. 4) Deciziile instanțelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, ca urmare a unor erori de natură legislativă – generate, așadar, de Guvern sau Parlament – au necesitat, în numeroase cazuri, suplimentarea fondurilor din venituri extrabugetare. 5) România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește proporția din PIB acordată cercetării. 6) În ciuda acestor uriașe dezechilibre create la nivelul bugetelor instituțiilor de învățământ superior, singurul instrument prin care universitățile pot spera să creeze stabilitate – Fondul Social European – este încontinuu obstrucționat în traseul lui către beneficiari. Întârzierile enorme în etapele contractării, precum și politicile care îngreunează desfășurarea procedurilor fac ca proiectele cu finanțare europeană – un instrument care ar trebui să fie activ și ușor de accesat – să fie un demers riscant pentru multe instituții”.

ARUT solicită: „1) Retragerea OUG 20/2016 pentru modificarea și completarea OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016; 2) Creșterea semnificativă a finanțării pe student; 3) Stabilirea unor termene limită pentru atingerea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare; 4) Optimizarea procesului de depunere și implementare a proiectelor, astfel încât acestea să poată fi contractate și implementate/derulate fără dificultăți și ambiguități. Reglementările europene în acest sens prevăd consultarea publică a măsurilor legislative cu impact economic și social la nivel național, deși recomandările instituțiilor sunt rareori luate în considerare în România. 5) Susținerea legii privind deducerea fiscală cu privire la cheltuielile de cercetare-dezvoltare, similar cu alte domenii strategice conexe, cum ar fi IT”. ARUT cere „eliminarea posibilității ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității <<să vândă>> diplome de nivel universitar fără nicio acoperire în competențele absolvenților”.

Viorel-Aurel Șerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara, președintele ARUT: “Domeniul științelor inginerești asigură consolidarea economiei românești. Ne propunem ca în etapa imediat următoare să cristalizăm un pachet de reglementări, un pachet de propuneri”.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București: „Până în acest moment, pentru nivelurile de calificare 6, 7, 8 (licență, master, doctorat), singurele abilitate să ofere calificări sunt universitățile. Ceea ce se încearcă în această perioadă este să se introducă începând cu nivelul de calificare 6 furnizori neautorizați de formare profesională, ceea ce ar fi un precedent extrem de periculos. Universitățile au tot procesul de acreditare intern și internațional parcurs. Acum, ar urma să vină tot felul de SRL-uri aprobate de comitetul sectorial din județul X, să facă nivelul de calificare licență. Înseamnă că ne batem joc de toată formarea profesională din România!”

Vasile Țopa, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca: “Presiunea pe universitățile tehnice a crescut foarte mult. România are nevoie astăzi mai mult decât oricând de ingineri bine pregătiți”.

Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași: „Vom demara mobilități, schimburi de bune practici, la nivelul celor cinci universități, atât în ceea ce privește studenții, cât și cadrele didactice”

Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București: „Unificarea vocilor universităților tehnice din România va contribui substanțial la mesajul puternic pe care trebuie să îl dăm, asumat la nivel de societate, dar care de fapt nu are finalitate. Prin toate strategiile spunem că domeniul ingineriei este important, dar în același timp rămânem cu declarația”.

 

Consiliul Național al Rectorilor. CNR, sub semnătura președintelui Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, “consideră că este de netolerat ca o calificare de nivel universitar 6 – licență, cum ar fi spre exemplu cea de marketing manager, să poată fi obținută în decurs de câteva zile/săptămâni (7 zile pentru exemplul menționat) fără nicio limitare în ceea ce privește specializarea de licență pe care cursantul ar trebui să o fi absolvit anterior, după plata unei sume, câteodată derizorii – 195 lei, către un furnizor de educație care nu s-a supus niciodată unei evaluări a calității/unui proces de acreditare. Calificări similare sunt obținute prin programe de formare de licență sau chiar de master, în învățământul superior”. Citând documente europene privind educația adulților și reamintind că “Guvernul României și-a propus crearea unui sistem de asigurare a calității, monitorizare și evaluare pentru ÎPV” (învățare pe toată durata vieții), CNR “consideră ca o prioritate națională dezvoltarea sistemului de formare profesională, la toate nivelurile, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, dar numai în condițiile stipulate prin Ordonanța 75/2005 privind asigurarea calității educației: «Furnizorii de educație trebuie să funcționeze astfel încât prin calitatea activității lor să satisfacă încrederea publică, iar învățământul să se afirme ca bun public»”. Ca urmare, CNR “solicită guvernului respectarea prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, Ordonanței 75/2005, cu completările și modificările ulterioare, precum și a practicilor internaționale, să acționeze în vederea atingerii obiectivelor asumate prin strategia națională în domeniu și să elimine posibilitatea ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității să ofere diplome de nivel universitar fără nici o acoperire în competențele absolvenților”. De asemenea, CNR semnalează: „Există o așteptare enormă din partea întregii societății pentru creșterea calității procesului educativ la toate nivelurile, aceasta fiind o preocupare permanentă pentru universitățile membre CNR. Trebuie să admitem, chiar și în contextul unui sistem de asigurare a calității care își are originea în anii ’90, că nu întotdeauna rezultatele activității unora dintre universități sau pentru anumite programe de studii, corespund așteptărilor publice. În aceste condiții, cine garantează acoperirea diplomelor eliberate de furnizori autorizați, care funcționează în absența unor proceduri de evaluare externă a calității, în ceea ce privește competențele absolvenților?”

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...