Cercetări pentru dezvoltarea durabilă

Date:

Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Cercetare sociologică de prestigiu la Academia Română

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) este un institut de cercetare înființat în ianuarie 1990, prin hotărâre de guvern, cu scopul de a acoperi domenii de cercetare de interes special pentru România în contextul tranziției politice, economice și sociale de după 1989. Calitatea vieții și politicile sociale au fost definite încă de la înființare ca domenii prioritare în activitatea Institutului. De la crearea sa, ICCV este membru al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” și face parte din rețeaua de institute de cercetare a Academiei Române.

Misiunea Institutului constă în realizarea de cercetări științifice fundamentale și avansate, precum și activități conexe (difuzarea rezultatelor cercetărilor efectuate, prin publicații, consultanță, sesiuni științifice etc.) în următoarele domenii: calitatea vieții, politici sociale, valori și capital social, dezvoltare socială proiectată și inovație socială, standard de viață, migrație internațională, situația socio-economică a populației de romi, economie socială, contribuind prin aceasta la dezvoltarea cunoașterii și la influențarea în sens pozitiv a evoluției societății românești.

Calitatea vieții este un program de cercetare multianual care are ca obiectiv analiza calității vieții în România în perspectivă comparativă internațională. Scopul este acela de a crea o imagine comprehensivă asupra calității vieții utilizând: indicatori obiectivi și subiectivi; date statistice și de cercetare; metodologii de tip cantitativ și calitativ. Diferitele sfere ale vieții sunt explorate atât separat, cât și în relație cu calitatea globală a vieții: venituri și standard de viață, sănătate, ocupare, educație, familie, locuire, bunăstare subiectivă, servicii publice și servicii sociale. Programul analizează schimbarea socială în variatele domenii ale vieții, precum și modul în care acestea se articulează și se relaționează contribuind la o viață de calitate. De asemenea, se urmărește identificarea grupurilor sociale vulnerabile și caracterizarea calității vieții acestora.

Programul utilizează date de cercetare proprii colectate la nivel național (cercetarea Diagnoza calității vieții), dar și date provenite din cercetările europene internaționale Cercetarea Europeană a Calității Vieții (EQLS), Eurobarometre, Studiul Valorilor Europene (EVS), Cercetarea Valorilor Lumii (WVS) etc.
Programul Politici sociale a fost lansat, împreună cu cel al calității vieții, încă din primele zile după înființarea ICCV în 1990. Acest program a contribuit, de-a lungul timpului, la: 1. Regândirea politicii sociale a României în contextul Uniunii Europene; 2. Analiza comparativă a politicilor sociale în țările în tranziție și în Uniunea Europeană; 3. Proiectarea, evaluarea și finanțarea politicilor sociale; 4. Dezvoltarea politicilor sociale sectoriale: identificarea nevoilor sociale și cristalizarea politicilor de suport – asigurări sociale, asistență socială, politici educaționale și de sănătate; 5. Identificarea grupurilor sociale în situații de risc și dezvoltarea politicilor sociale pentru copii, tineri, persoane în vârstă, sărăcie, excluziune socială, romi, victime ale delincvenței.

Institutul a fost permanent preocupat de înțelegerea noului model de societate cristalizat după 1990. Astfel, analiza tranziției și dezvoltarea/schimbarea socială proiectată au devenit domenii de cercetare majore pentru ICCV. Pe de o parte, studiile noastre au contribuit la conturarea unei noi viziuni asupra funcțiilor sociale ale statului, iar după anii 2000 centrul preocupărilor a fost constituit de evaluarea rezultatului programului tranziției, starea societății românești, diagnoza crizei cu care ea se confruntă și a direcțiilor posibile de depășire a crizei. Pe de altă parte, studiile s-au cristalizat într-o paradigmă și metodologie a dezvoltării/schimbării sociale proiectate, incluzând: diagnoza problemelor sociale; inovație socială; strategie/plan program/proiect; implementare; studii de impact; monitorizare; evaluare.

În contextul dificil al tranziției și până în prezent, Sărăcia și politicile anti-sărăcie au constituit un domeniu de studiu prioritar pentru ICCV. Primele evaluări ale stării de sărăcie în România au fost realizate de către ICCV în perioada 1990-1994. ICCV a elaborat metodologia coșului de consum în evaluarea sărăciei, metodă care, deși mai laborioasă, s-a dovedit a fi mult mai exactă decât celelalte metode utilizate în diagnoza sărăciei absolute și a gradelor de sărăcie. De asemenea, Institutul a realizat analiza stării de sărăcie a unor grupuri sociale cu risc ridicat (romi, copii, vârstnici, șomeri) și a adus contribuții importante la elaborarea strategiilor/planurilor de combatere a sărăciei, adoptate de Administrația Prezidențială și Guvern.

Programul Capital social și simbolic. Studiului valorilor sociale investighează nivelurile și structurile capitalului social și simbolic în societatea românească, punând în evidență, prin utilizarea analizei comparative, legăturile cu dezvoltarea societății și sugerând politici de dezvoltare. O importantă direcție de cercetare subsumată acestei teme (inițiată în 1993) o reprezintă studiul valorilor sociale și schimbării acestora în contextul pseudo-modernității românești. În perioada 2011-2017, echipa a utilizat migrația internațională ca experiment natural pentru a observa modul în care valorile se schimbă la contactul direct sau mediat cu alte culturi. Temele de studiu au fost: schimbarea migranților, migrația de revenire, schimbarea celor care nu migrează, ce survine ca efect al remitențelor sociale. Concluziile au indicat faptul că migranții se schimbă și schimbă la rândul lor societățile pe care le conectează.
Programul Standard de viață, venituri și consum realizează analiza standardului de viață al populației din România în profil comparativ, evaluarea minimului de trai după metoda ICCV, a premiselor securității alimentare din România, precum și analiza impactului anumitor politici social-economice asupra veniturilor populației, a consumului de bunuri și servicii și a condițiilor de structurare a diferitelor modele de consum. Minimul de trai și modelele de consum sunt studiate în profil rezidențial, pe diverse categorii socio-ocupaționale și pe tipuri de gospodării.


Studiul migrației internaționale este o direcție de cercetare relativ recentă în activitatea Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Apariția sa este direct legată de evoluțiile fenomenului în România, una dintre principalele surse ale mobilității intra-UE. Deși inițial dezvoltat exclusiv în relație cu emigrarea, programul are în vedere ambele componente: imigrare și emigrare. Direcția de cercetare își propune să sprijine acumularea și difuzarea de informații în domeniul sociologiei migrației, să stimuleze investigarea și teoretizarea migrației în spațiul de origine (în cazul emigrării), să stimuleze culegerea de informație despre migrație (în ambele sale componente, emigrare și imigrare), să ofere susținere autorităților în înregistrarea, centralizarea și difuzarea informației administrative despre migrație în România.
Programul Situația social-economică a populației de romi are ca obiective diagnoza situației social-economice și a stării de sănătate a populației de romi, precum și proiectarea și evaluarea politicilor sociale de suport pentru romi. ICCV a realizat trei cercetări empirice majore asupra situației social-economice a romilor (1992, 1998, 2001), ultima fiind parte a unei cercetări internaționale. Studiul realizat în anul 1992, bazat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 3 600 de gospodării, a fost prima cercetare sociologică în lume a situației social-economice a romilor. ICCV a realizat, de asemenea, prima estimare a dimensiunilor populației de romi din România, corectând substanțial, în 1994, datele de recensământ.
Institutul de Cercetare a Calității Vieții a dezvoltat o serie de proiecte dedicate cercetării economiei sociale cu scopul înțelegerii evoluției acesteia după 1990 și a rolului pe care îl poate avea în dezvoltarea socială. Obiectivele programului sunt: 1. crearea unei imagini cât mai complete asupra economiei sociale, precum și a diferitelor componente: activitatea economică și cea socială; 2. identificarea cererii și ofertei de economie socială, antreprenoriat social; 3. evaluarea impactului economiei sociale asupra incluziunii sociale în special a grupurilor vulnerabile și a dezvoltării locale; 4. identificarea entităților de economie socială care pot contribui la creșterea accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii (organizații neguvernamentale, case de ajutor reciproc, cooperative, de credit și societăți cooperative). Metodologia de cercetare se bazează pe cercetări realizate pe eșantioane reprezentative la nivel național sau la nivelul regiunilor de dezvoltare privind cererea și oferta serviciilor de economie socială; studii calitative și analize secundare ale bazelor de date INS.
Activitatea cercetătorilor ICCV se desfășoară în cadrul unor programe anuale/multianuale, subscrise ariilor tematice care definesc identitatea Institutului. În 2018, activitățile de cercetare din ICCV se derulează în cadrul a 11 colective de cercetare, subsumate domeniului strategic „Cercetări pentru dezvoltarea durabilă a țării (economic, social, juridic, mediu)” al Academiei Române, în cadrul a patru dintre direcțiilor prioritare ale acestui domeniu (i.e. „Calitatea vieții și evaluarea politicilor sociale” – direcție prioritară coordonată de ICCV, „Cercetări retrospective privind evaluarea experiențelor și a gândirii economico-sociale și politice. Dezvoltarea economică și socială a României în perioada 1918-2018”; „Cercetări demo-economice. Echilibrul populației în România” și „Noua Enciclopedie a României”).
Organigrama Institutului de Cercetare a Calității Vieții includea, la finalul anului 2017, 64 de posturi, dintre care 37 de cercetători atestați și două poziții de manager. Din totalul angajaților ICCV, 39 sunt doctori în științe. Specializările angajaților ICCV sunt diverse, Institutul cumulând expertiză din domeniile sociologie, asistență socială, economie, științe politice și geografie.

Prin publicațiile cercetătorilor săi, în cei aproape 30 de ani de existență, ICCV a contribuit la realizarea unei părți substanțiale din producția sociologică românească post-1989. În această perioadă, rezultatele activității cercetătorilor ICCV au fost publicate în peste 220 de cărți și culegeri de studii, 1000 de studii de specialitate, o parte dintre acestea în reviste și volume din străinătate și aproximativ 300 de rapoarte de analiză socială destinate unui public larg.
În calitate de instituție de referință în mediul de cercetare și socio-economic național, ICCV a acordat o atenție deosebită problemelor sociale ale populației României, în special celor cu care se confruntă grupurile vulnerabile precum copiii, tinerii, vârstnicii sau minoritățile etnice. De-a lungul timpului, domeniul care a reunit cea mai mare parte a titlurilor publicate a fost cel al politicilor sociale, fie că a fost vorba despre politici sociale într-o abordare generală sau de particularizări în diferite domenii precum sănătate, pensii, asistență socială, locuire, educație etc. Acesta a fost urmat de publicațiile dedicate calității vieții, dezvoltării sociale, comunitară sau regională, valorilor sociale, stilului de viață sau sociologiei religiilor, dar nu numai. În ultimii ani, publicațiile ICCV s-au concentrat asupra temelor deja definitorii pentru identitatea Institutului, au vizat însă și subiecte precum economie socială și antreprenoriat social, migrație, ocupare atipică, prosperitate precară, mediu, regenerare urbană, diversificarea tematică a publicațiilor cercetătorilor ICCV reflectând transformările din societatea românească și europeană.

Acordând consultanță de specialitate și contribuind la dezvoltarea instituțională și la elaborarea legislației în domeniul social, precum și la evaluarea măsurilor de politică publică atât la nivel național, cât și la nivel european, ICCV a încheiat de-a lungul existenței sale un număr semnificativ de parteneriate cu instituții publice, inclusiv Președinția, Guvernul României, agenții ale administrației publice centrale și locale, institute de cercetare și universități din România și din străinătate și cu organizații internaționale precum Banca Mondială, UNICEF, PNUD sau OIM. Rezultatele acestora s-au concretizat de cele mai multe ori în rapoarte de interes public, doar în ultimii 5 ani cercetătorii ICCV elaborând 85 de astfel de rapoarte.

În 2010, în continuarea tradiției sale de implicare în rezolvarea problemelor societății românești, ICCV deschidea seria rapoartelor sale sociale cu prima publicație: După 20 de ani: opțiuni pentru România, cu scopul de a analiza situația socio-economică națională și a identifica o serie de opțiuni posibile pentru depășirea perioadelor de criză profundă. Din aceeași serie, face parte și raportul lansat în 2017, Starea socială a României. Calitatea vieții: situația actuală și perspective pentru 2038, care a avut ca obiective realizarea unei diagnoze a stării sociale actuale a României și prezentarea direcțiilor de creștere a calității vieții în perspectiva anului 2038.

Pe lângă vocația sa de cercetare științifică fundamentală, ICCV și-a asumat responsabilitatea de a participa activ la dezvoltarea societății românești. Cea mai importantă contribuție de dată recentă în acest sens este cea din cadrul Strategiei de dezvoltare a României 2018-2038, rezultat al unui efort colectiv a peste 200 de cercetători și experți din sistemul de cercetare al Academiei Române. Contribuția ICCV, sub coordonarea prof. Cătălin Zamfir, a fost inclusă în proiectul din strategie privind economia și calitatea vieții.
Contribuția ICCV la Strategia de dezvoltare a României 2018-2038 a Academiei Române reprezintă un material de sinteză, ce a avut la bază o serie de studii și materiale de documentare elaborate de cercetători din cadrul Institutului. Sub forme revizuite și adăugite, își fac apariția sub forma unor capitole într-un volum colectiv, având drept coordonatori pe Elena Zamfir și Iuliana Precupețu, cu titlul Calitatea vieții: un proiect pentru România, volum în curs de apariție la Editura Academiei Române

Cu ocazia aniversării centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, ICCV își propune publicarea unei cărți privind istoria socială din ultimii 100 de ani, Istoria socială a României (titlul provizoriu). Demersul are în vedere procesele și structurile sociale succesive din perioada 1918-2018 – cea interbelică, Al Doilea Război Mondial, perioada comunistă și cea de după 1989, ce cuprinde tranziția și noul capitalism rezultat al tranziției. Obiectivul proiectului este de ajunge la o mai bună înțelegere privind problematica modernității românești și a opțiunilor de dezvoltare pentru viitor. Tot în cursul anului 2018 va vedea lumina tiparului și un număr special al Revistei Calitatea Vieții pe tema Centenarului Marii Unirii.. De asemenea, în cadrul mai larg al publicațiilor Academiei Române dedicate Centenarului Marii Unirii, ICCV contribuie cu un studiu privind nivelul de trai și calitatea vieții în cadrul lucrării de sinteză cu titlul în lucru Economia României. Un secol de transformări (1918-2018).

În aceeași categorie, a publicațiilor în pregătire, rezultate ale unui efort instituțional consistent și implicând colaborarea unui colectiv numeros de cercetători, se află și Enciclopedia calității vieții. Lucrarea propune o analiză a calității vieții populației în România de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent. Principalele sfere ale vieții tratate în proiect sunt: standardul de viață, sănătatea, educația, ocuparea, locuirea, familia, echilibrul între viața profesională și viață personală, serviciile publice, calitatea societății, stilul de viață, populația. Perspectiva teoretică adoptată este cea oferită de paradigma calității vieții, în analiză accentuându-se atât componentele obiective ale vieții, cât și modul în care oamenii experimentează, percep și evaluează diferitele sfere ale vieții lor. Abordarea este deopotrivă descriptivă și explicativă și se bazează, în caracterizarea variatelor domenii, pe date statistice și de cercetare. Rezultatul proiectului este o lucrare de sinteză – publicată sub formă de carte în a doua parte a anului 2018 – ce răspunde la întrebarea: ce fel de viață au oamenii în România și cum s-a schimbat aceasta în timp?

Încă de la crearea sa, în 1990, Institutul de Cercetare a Calității Vieții s-a implicat activ în dezvoltarea comunității sociologice din România. Una dintre activitățile predilecte în această direcție a reprezentat-o organizarea/sprijinirea organizării de evenimente științifice. ICCV a contribuit constant, în cei aproape 30 de ani de activitate, la organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde etc. Numai în ultimii doi ani (2016 și 2017), Institutul a inițiat sau a fost implicat în organizarea a șase conferințe în România, două naționale și patru internaționale.

În 2015, la împlinirea a 25 de ani de la înființarea sa, Institutul a organizat conferința internațională Quality of Life: a challenge for social policy. Celebrating the 25th anniversary of the Research Institute for Quality of Life, București, 23-25 aprilie. Cele două zile ale evenimentului s-au bucurat de participarea a aproximativ 200 de cercetători din țară și din străinătate, care și-au prezentat lucrările în cadrul a 26 de secțiuni tematice sau în cadrul sesiunii de postere. Manifestarea a propus participanților activități diverse: pe lângă prezentarea propriilor lucrări, cei prezenți au putut lua parte la mese rotunde sau lansări de carte. Conferința s-a bucurat de participarea, în calitatea de keynote speaker, a unor personalități de prestigiu în domeniul calității vieții și politicilor sociale (e.g. Ruut Veenhoven, Claire Wallace, Filomenei Maggino, Christian Suter).

Rezultatele cercetărilor desfășurate în cadrul ICCV au fost constant diseminate către comunitatea științifică largă, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional. În ultimii 5 ani, cercetătorii Institutului au contribuit cu peste 500 de prezentări la evenimentele științifice organizate în țară sau în străinătate. Conectarea din ce în ce mai activă a cercetătorilor ICCV la rețele internaționale de profil este reflectată de numărul crescut de participări la evenimente internaționale organizate în străinătate (peste 80 în ultimii 3 ani).
Importanța pe care ICCV o acordă diseminării rezultatelor sale de cercetare în mediul academic și în afara acestuia, rolul activ pe care și l-a asumat în consolidarea unei comunități științifice în domeniile sale de activitate se reflectă și în organizarea unei serii proprii de dezbateri, deschise deopotrivă cercetătorilor din cadrul ICCV sau din afara acestuia. Inaugurată în 2012, seria dezbaterilor a găzduit, până la finalul anului 2017, peste 80 de prezentări.

Revista Calitatea Vieții a fost fondată în anul 1990 și este unica revistă din Europa Centrală și de Est dedicată calității vieții și politicilor sociale. Având patru apariții pe an, revista se adresează cercetătorilor, profesorilor, studenților în științele sociale, precum și decidenților în domeniul politicilor sociale. Revista se dorește a fi un forum științific de înalt nivel, ce dezbate problemele sociale contemporane. http://www.revistacalitateavietii.ro/
Revista Sociologie Românească a fost înființată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti. Desființată în 1946 de regimul comunist, a fost reînființată în 1990 de Asociația Română de Sociologie, care a rămas și editorul revistei de atunci. http://www.arsociologie.ro/despre-revista

Începând din anul 2006, ICCV în colaborare cu facultățile de profil din țară a lansat un proiect deosebit de important pentru comunitatea sociologică din România: Publicistica sociologică românească după 1944. Proiectul a contribuit la creșterea conștiinței de sine a comunității sociologice românești, îmbunătățirea vizibilități și recunoașterii științifice externe și consolidarea competitivității internaționale a cercetării românești. Proiectul a asigurat o mai bună înțelegere asupra locului și rolului sociologiei românești în contextul istoric național și a reprezentat o resursă esențială pentru cercetări ulterioare. Volumul „Sociologie românească: 1900-2010” (coordonatori Cătălin Zamfir, Iancu Filipescu) nu este o istorie a teoriilor din sociologia românească, ci o analiză sociologică a istoriei sociale a sociologiei românești. http://bibliotecadesociologie.ro/publicistica-romaneasca/

Informațiile colectate în cadrul proiectului au contribuit la lansarea Bibliotecii Virtuale de Sociologie, proiect susținut de Asociația Română de Sociologie și ICCV. Biblioteca Virtuală de Sociologie își propune să publice în format electronic cărțile și studiile de sociologie românească cu acordul/propunerea autorilor care își asumă responsabilitatea și acordul editurii de difuzare a publicațiilor. În acest moment, în baza de date sunt disponibile peste cinci sute de cărți și studii, înregistrându-se un volum de peste zece mii de materiale descărcate. http://bibliotecadesociologie.ro/
Revista online Inovația Socială a fost lansată la începutul anului 2009, declarat al „Creativității și Inovării”, și își propune să reunească cercetarea sociologică inovatoare într-o formă unică în acest moment în România. Revista deschide o dezbatere interactivă, în timp real, între membrii comunității academice, dar și între practicieni, jurnaliști sau în comunitatea politică. Apariția sa este bianuală și contribuțiile sunt primite și publicate în regim continuu. http://www.inovatiasociala.ro/jurnal/index

România Socială a apărut ca o revistă on line, cuprinzând studii standard, dar și comentarii, dezbateri și opinii. Din 2016 ea a devenit o platformă de discuții, dezbateri, opinii, informații relevante despre evenimente și rezultate sintetice ale proiectelor de cercetare. Intenția platformei este de a coagula preocupările specialiștilor din științele sociale și umane pe problemele cruciale cu care ne confruntăm, ca societate, dar și ca domeniu științific. http://www.romaniasociala.ro/

Activitatea științifică desfășurată în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții se bucură de o bună vizibilitate la nivel intern și internațional, numărul ridicat al referințelor la lucrări care îi au ca autori/co-autori pe cercetători ai Institutului susținând acest fapt: în ultimii doi ani, numărul citărilor identificate depășea cifra de 650, cu peste 150 dintre ele în jurnale indexate ISI.

Premiile obținute de cercetătorii ICCV pentru lucrările publicate, cărți, articole sau metodologii de cercetare, sugerează acumularea expertizei de excelență în cadrul Institutului. În istoria de aproape 30 de ani, 8 cercetători afiliați ICCV au obținut înalta recunoaștere a valorii activității lor științifice prin decernarea premiului „Dimitrie Gusti” al Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române.
Înființat la începutul anilor ’90 ca o instituție a cărei menire era să răspundă nevoilor previzibile ale unei societăți românești pentru care urma o tranziție complexă, ICCV este un institut care a avut capacitatea de a-și păstra profilul distinct, reușind, în același timp, să se adapteze schimbărilor din domeniul său de activitate, definindu-se astăzi ca una dintre cele mai importante și prestigioase instituții de cercetare din domeniul științelor sociale din România.

Cătălin Zamfir
Cătălin Zamfir
Profesor, doctor, membru corespondent al Academiei Române

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...

EY România a asistat Hidroelectrica în achiziția unor linii de business ale UCM Reșita

EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător...