_________________
Autor:
Amalia Stamate
Coautori:
Iuliana Tiba – BRD Groupe Societe Generale
Ștefania Racolta-Cruceru – BERD
Schimbările climatice, pierderea biodiversității și impactul asupra mediului în general sunt pe primele poziții în clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit raportului privind riscurile globale publicat de WEF în 2021. Astfel, preocupările legate de aspecte privind clima și mediul prind tot mai mult contur în rândul reglementatorilor din sfera financiară, atât la nivel european, cât și pe plan internațional, iar mesajele acestora sunt destul de clare în această privință: acționați acum, întrucât cu cât întârziați mai mult tranziția, cu atât pierderile suferite vor fi mai mari pentru fiecare dintre noi. Să nu uităm însă că fiecare criză vine cu o oportunitate, așa cum spunea Winston Churchill: „Never waste a good crisis”.
Schimbările climatice ar putea reprezenta cea mai mare oportunitate, judecată din perspectiva investițiilor pe care le reclamă și implicit a nevoilor de finanțare. Cu titlu exemplificativ, estimările grupului de lucru din cadrul CNSM cu privire la potențialul de finanțare a unor proiecte verzi indică un nivel posibil de circa 15 miliarde lei. Acest volum ar reprezenta o triplare a expunerilor existente la finalul anului 2020 la nivelul sistemului bancar autohton privat, expuneri care înregistrează o pondere de aproximativ 3 la sută în totalul angajamentelor aferente sectorului nonfinanciar, situându-se sub media UE de 7,9 la sută, relevând potențialul de creștere și gradul de maturitate al pieței.
Totodată, schimbările climatice ar putea reprezenta un risc major pentru sistemul bancar, din perspectiva cuantumului relativ ridicat al activelor la risc aflate în portofoliul băncilor. Cu toate acestea, sunt multe voci care susțin că mandatul băncilor centrale ar trebui să se limiteze la un număr redus de obiective, pentru a nu afecta independența acesteia. În plus, cei mai sceptici dintre noi ar putea spune că România este ferită de riscurile pe care le presupun schimbările climatice (cum ar fi fenomenele meteo extreme). Să nu uităm însă că România moștenește o structură economică bazată pe sectoare energofage și se află în top 5 din punct de vedere al intensității emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii raportate la valoarea adăugată brută), alături de alte state din fostul bloc sovietic, precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania și Cehia.
Astfel, ponderea sectoarelor care pot fi afectate de riscurile de tranziție cumulează circa jumătate din expunerile sectorului bancar față de companiile nefinanciare, totuși într-o proporție importantă facilități pe termen scurt. Privite dintr-un alt unghi, aceste sectoare sunt importante pentru economie, deoarece contribuie la 40 la sută din valoarea adăugată brută generată de sectorul companiilor nefinanciare, dețin aproape 50 la sută din active și angajează 31 la sută dintre salariații acestui sector. În plus, din perspectiva riscului fizic, băncile sunt expuse în proporție de circa 9 la sută din portofoliul corporativ pe firmele din agricultură, un sector vulnerabil la fenomenele meteo extreme, cum ar fi secetă sau inundații. În acest context, este legitim să ne punem problema cât de pregătit este sectorul bancar românesc pentru o asemenea provocare și cât de ușor se poate adapta acesta la tranziție.
Răspunsul la această întrebare dar și perspectiva unor oportunități oferite de această tranziție au fost în centrul analizelor desfășurate în cadrul grupului de lucru și au vizat în principal identificarea acelor pârghii de natură a atenua efectele manifestării acestora și a fructifica eventualele oportunități. În linie cu evoluțiile recente de pe piețele internaționale, și piața bancară din România se adaptează rapid și își ajustează oferta de finanțare, încorporând credite verzi și adoptând modele de bună practică în vederea evitării riscului de dezinformare ecologică. Oferta băncilor cuprinde credite verzi destinate atât segmentului persoane fizice, cât și pentru cel al clientelei nonfinanciare.
În principal, aceste credite adresează activități sau proiecte investiționale în domeniile eficienței energetice (achiziții de flote de mașini electrice sau hibride, reabilitări sau sporire performantă energetică a clădirilor, montarea de echipamente cu consum redus de energie electrică etc.), imobiliar (dezvoltări și operări de active beneficiind de certificări naționale sau internaționale), economiei circulare (reciclarea și gestionarea deșeurilor) sau al tehnologiilor privind reducerea emisiilor de carbon. Sectorul energiei regenerabile de asemenea dă semne de relansare, pe fondul unor expectații și propuneri de modificări legislative menite să ofere predictibilitate investițională pe termen lung și agendei climatice care indică o nevoie suplimentară de investiții pentru atingerea țintei de 30,7 la sută a ponderii energiei regenerabile în mixul de energie la orizontul anului 2030.
În acest context de modificare, băncile private sunt pregătite și interesate de acest domeniul al energiei regenerabile, având în vedere că prin natura sa este unul prin excelență contributor la obiectivele vizând clima. Conform rezultatelor unui chestionar privind schimbările climatice transmis de către BNR instituțiilor de credit, în sectorului bancar autohton există preocupări legate de subiectul schimbărilor climatice în general, însă nivelul de conștientizare a riscurilor este unul relativ modest. În ceea ce privește finanțarea proiectelor verzi, interesul este în prezent relativ scăzut, în principal ca urmare a lipsei proiectelor eligibile, dar în creștere în ultimii 10 ani.
Un exemplu care confirmă această tendință ascendentă este compania Hidroelectrica SA, care în contextul strategiei sale de diversificare a producției de energie electrică din surse multiple regenerabile a atras cel mai mare credit bilateral verde în cursul acestui an, în suma de 1,25 miliarde lei. În termeni absoluți, volumul agregat al finanțărilor verzi pe segmentul corporativ este de peste 1 mld. euro (în stoc la martie 2021). La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor (0,4 mld. euro reprezintă portofoliul actual al băncilor) și finanțării proiectelor verzi ale unităților administrativ-teritoriale. Din punctul de vedere al sectoarelor finanțate, peste jumătate din acestea sunt acordate sectorul imobiliar, pe segmentul clădirilor verzi, urmate de creditele pentru energie regenerabilă.
În același timp, perspectiva strategică a instituțiilor financiare internaționale, BEI, BERD, IFC, prezente și active pe piața din România indică prioritatea acordată sectoarelor sau finanțărilor verzi, reflectată în diferitele instrumente de finanțare, scheme de sprijin sau programe de asistență tehnică oferite în scopul sporirii gradului de conștientizare și dezvoltării capacității de analiză și evaluare a noilor modele de business sau a tranzacțiilor verzi. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), de pildă, consideră necesare pentru dezvoltarea segmentului de finanțare verde crearea unui mediu de creditare favorabil prin cooperare tehnică, determinarea companiilor să acorde prioritate investițiilor durabile și respectiv contracararea efectelor negative ale pandemiei de COVID-19. Pe măsură ce are loc tranziția de la finanțare de tip „răspuns de urgență” la „sprijin pentru recuperare” în urma crizei economice, sistemul financiar va trebui să sporească concentrarea operațională asupra investițiilor pe termen lung cu elemente ecologice, digitale și incluzive. Pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, finanțarea poate fi concepută în jurul principiului „înclinării spre verde” prin încurajarea clienților să se angajeze la audituri verzi, reducerea amprentei de carbon și publicarea mai multor informații privind impactul schimbărilor climatice asupra operațiunilor lor.
Ca un corolar al analizelor întreprinse, a rezultat faptul că soluțiile posibile pentru înscrierea pe o tendință accelerată și ordonată de abordare a provocărilor schimbărilor climatice necesită parteneriate strânse și colaborare între guvern, sistem bancar în general, instituțiile financiare internaționale și sectorul privat și includ adaptarea programelor existente care oferă sprijin general sub formă de împrumuturi (linii de credit sau instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri) pentru a se asigura că beneficiarii includ o componentă verde în fiecare plan de investiții sau se angajează să întreprindă acțiuni pentru reducerea amprentei de carbon. De asemenea, ar presupune oferirea de asistență tehnică pentru identificarea și gestionarea riscurilor fizice și de tranziție, consolidarea capacității de adaptare la schimbările climatice, adoptarea unor modele de afaceri durabile și circulare și dezvoltarea de soluții digitale.
La nivelul sistemului bancar autohton, primordială este creșterea gradului de conștientizare a aspectelor care țin de dezvoltarea unor activități durabile. În acest sens propunerile raportului sunt de înființare a unei asociații privind schimbările climatice, cu reprezentanți din toate sferele publice și private relevante. În aceleași coordonate se încadrează și propunerea de colectarea de date privind creditele verzi, plecând de la taxonomia europeană, care se constituie într-un clasificator al activelor și activităților verzi. Tranziția către activități neutre din punct de vedere climatic necesită o schimbare în modelele de afaceri, reconfigurări ale lanțurilor de valoare, sau apariția unor domenii noi de activitate, bazate pe inovație. Astfel, raportul propune o manieră de apreciere diferențiată în orice schemă de sprijin oferită de autorități, a firmelor care contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor de sustenabilitate. Adoptarea unor strategii de combatere a schimbărilor climatice, a demonstrat atât performanță financiară superioara, cât și reducerea expunerii la riscul de a înregistra active neutilizabile. Din această perspectivă, una din recomandări vizează analiza oportunității unui tratament prudențial diferențiat, în concordanță cu dezvoltările reglementare la nivel european, pentru stimularea finanțării verzi.
O altă recomandare a grupului de lucru CNSM este de a solicita instituțiilor financiare internaționale să sprijinire dezvoltarea finanțării verzi în România, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de garantare și prin acordarea de asistență tehnica instituțiilor de credit pentru identificarea, pregătirea și finanțarea de proiecte verzi.
În ședința Consiliului General al CNSM din data de 3 iunie 2021, Consiliul General al CNSM a decis aprobarea recomandării CNSM nr. R/6/2021 privind sprijinirea finanțării verzi adresată BNR, ASF și Guvernului. Grupul de lucru care a elaborat acest raport a fost constituit din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ministerelor de resort, ai altor autorități publice (BNR, ASF), instituții de credit, Asociația Română a Băncilor, reprezentanți ai sectorului privat și finanțatori internaționali (BERD, BEI, Banca Mondială).
Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României, BRD Groupe Societe Generale sau Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare și nu implică sau angajează în niciun fel aceste instituții.
