Rolul IT&C în dezvoltarea accelerată a României

Date:

La nivel macroeconomic un element esențial care separă România de economiile avansate din UE este productivitatea muncii.

Productivitatea muncii redusă, printre ultimele în UE, nu permite ridicarea generală a veniturilor, a nivelului de trai al oamenilor. Aproape jumătate din populație, îndeosebi cea care se află în mediul rural, nu contribuie relevant la venitul național, ducând de multe ori o viață de subzistență în gospodăria proprie.

De ce, în acest context, este important domeniul IT & C?

Economia actuală este o economie a cunoașterii. Alături de cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, IT&C contribuie direct la trecerea la o economie a cunoașterii.

Sunt două direcții principale:

– Conducerea proceselor tehnologice asistată de calculator; de exemplu, elaborarea oțelului asistată de calculator, de proces, de natură să asigure o compoziție precisă a produsului finit și, evident, proprietăților dorite ale metalului;

– Optimizarea eficienței activității economice prin managementul asistat de calculator al tuturor proceselor economice (marketing, planificare, aprovizionare, producție, desfacere, transporturi, contabilitate, resurse umane etc.).

Avem în țară, câteva pre-condiții favorizante. Potențialul de dezvoltare IT, specialiștii, precum și dezvoltarea  puternică a comunicațiilor, mai ales în zona urbană.

În sectorul privat, situația este foarte diferită. Companiile internaționale care au investit în țara noastră și au o pondere importantă a producției și exportului, asigurând un număr mare de locuri de muncă, sunt, în mare măsură, racordate la cerințele mondiale de echipare cu soluții și infrastructură IT&C necesare. Acestea investesc, în continuare, în acest domeniu pentru a-și menține competitivitatea.

Exemplu: Renault aplică la Dacia soluțiile IT din grup, extinde, pe fondul presiunii puse de sindicate pe creșterea salariilor, robotizarea în fabricația din România.

Pe de altă parte, companii care au preluat activități pentru care legislația din UE nu este integral obligatorie în România, nu modifică, nu modernizează serviciile furnizate. Un bun exemplu este smart metering în energie. Cititorii de contoare „costă” extrem de puțin distribuitorii de electricitate sau gaze pentru populație. De ce să introducă soluții inteligente? Acest aspect duce la menținerea a numeroși angajați puțin productivi, plătiți foarte prost! Nu asta ne dorim, nu asta este calea spre viitor.

Situația este mai proastă în zona firmelor și antreprenorilor români. Sunt încă puțini patroni români care cred în IT&C ca o pârghie esențială a competitivității. Încă soluțiile IT serioase sunt privite ca „mofturi”, costuri fără rost.

Întemeierea afacerii pe prelucrarea datelor despre piață, proiectarea asistată, managementul în timp real al aprovizionării, fabricației și desfacerii, conducerea activității financiare cu soluții IT etc. sunt la început și lipsa lor creează un handicap firmelor românești. Exemplu: optimizarea utilizării flotei auto de transport mărfuri în scopul reducerii costurilor, livrarea „just in time” cu reducerea stocurilor și optimizarea circulației cash-ului etc.

Desigur, remarcăm și progrese și inițiative pozitive. Există un număr important de antreprenori, mai ales tineri, îndeosebi în domeniul comerțului electronic și al serviciilor electronice.

În domeniul comerțului și serviciilor pentru populație se remarcă progrese, dar comparativ cu țările avansate din UE suntem încă mult în urmă. Chiar și în domeniul bancar, bine echipat cu soluții IT&C, gama serviciilor se poate extinde în continuare. De exemplu, în zona rurală serviciile bancare sunt încă puțin dezvoltate.

Zona rurală este „bolnavul României” în ceea ce privește implementarea soluțiilor IT&C. Accesul la internet de bandă largă este încă limitat, deși este în curs de implementare un program cu fonduri europene în acest sens.

Îndeosebi la sate, se impune un efort de „alfabetizare IT” a persoanelor mature, în paralel cu identificarea și punerea la îndemâna acestora a unor aplicații utile în aceste zone. Școlile din sate, profesorii și elevii lor pot fi vectori ai acestei activități.

În opinia noastră, factorii de decizie ar trebui să identifice măsuri specifice, politici concrete care să stimuleze introducerea soluțiilor IT&C în economie, de natură să crească productivitatea muncii, sporirea competitivității companiilor și antreprenorilor din România. Aceste măsuri trebuie să asigure creșterea productivității muncii și pe cale de consecință a salariilor din economie, reorientarea și recalificarea forței de muncă eliberate astfel.

În sectorul public, soluțiile IT&C sunt, de asemenea, esențiale pentru creșterea productivității muncii și pe această  cale a reducerii personalului (mai puțin în apărare, educație și sănătate) și creșterii veniturilor funcționarilor publici.

Deși, mai ales la nivel central, s-au construit diverse aplicații IT&C, România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește informatizarea (cu excepția sănătății unde suntem peste medie). Faptul că suntem ultimii nu este în sine grav. Grav este faptul că, cu excepția sănătății, suntem de trei-patru ori mai puțin echipați cu soluții IT decât media UE!

Este evident că soluțiile informatice nu sunt percepute ca esențiale în sectorul public. Chiar pentru proiectele livrate și acceptate, nu există o răspundere clară pentru menținerea lor în funcțiune și obligativitatea utilizării lor, nu se asigură mentenanța și up-grade-ul acestora.

În cazul proiectelor noi, nu se acordă atenție asigurării unei consultanțe profesionale pentru definirea conținutului proiectelor. Nu sunt responsabilități clare cu termene, pentru implementarea proiectelor. De multe ori, se ignoră instruirea personalului de operare.

De ce pentru telefonie, internet, transport auto, încălzire, electricitate sunt prevăzute anual fonduri pentru furnizare, material sau combustibil, dar pentru aplicațiile IT nu?

Propunerea noastră este ca, în politicile publice, folosirea soluțiilor IT&C să fie integrată ca o componentă firească a activității instituțiilor și funcționarilor publici.

Există numeroase soluții disponibile în România care să permită interconectarea bazelor de date, managementul activității, al proceselor și documentelor, creșterea calității serviciilor către populație, sporirea eficienței și productivității funcționarilor publici etc.

Sunt disponibile soluții de genul celor „smart city”, de natură să optimizeze procesele în orașe și comune, să reducă costurile, să îmbunătățească serviciile.

Un management eficient al unităților sanitare, al celor de învățământ sunt, de asemenea, disponibile (managementul de spital, catalogul electronic, predarea asistată de calculator etc.).

Nu în ultimul rând, factorii de decizie politică trebuie să identifice stimulente pentru firmele românești care dezvoltă și exportă produse IT proprii (în special aplicații). De asemenea, să susțină integratorii locali să replice și să exporte proiecte realizate în țară.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...

EY România a asistat Hidroelectrica în achiziția unor linii de business ale UCM Reșita

EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător...