În perioada președinției la Consiliul UE, Grupul de lucru pentru Agenda 2030 este prezidat de reprezentantul României, Csilla Lőrincz, șef de birou al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. În cadrul ultimelor întâlniri a fost elaborat un set de Concluzii care vin ca urmare a Documentului de reflecție privind implementarea Agendei 2030 la nivel european publicat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie. Cele două documente conturează viziunea Uniunii Europene pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și vor sta la baza discuțiilor pentru formularea Agendei Strategice a viitoarei Comisii Europene. Astfel, politicile publice ale uniunii europene vor fi influențate de Concluziile Consiliului UE, votate de către Consiliul pentru Afaceri Generale în timpul președinției României la UE.
Setul de concluzii „Către o Uniune tot mai durabilă până în 2030” („Towards an ever more sustainable Union by 2030”) este format din 27 de puncte structurate în 5 părți: Uniunea Europeană: în avangarda dezvoltării durabile; Sprijinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă în întreaga lume; Adoptarea de măsuri imediate; Consolidarea parteneriatelor și a participării părților interesate.
În prima parte a documentului, sunt accentuate motivele pentru care Uniunea Europeană susține implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Printre acestea se numără asigurarea unei vieți pașnice și sigure pentru generațiile actuale, dar și pentru cele viitoare, apărarea democrației, protejarea climei și mediului. În același timp, dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai reprezintă fundamente pe care Concluziile UE își consolidează susținerea pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă pune accent pe trei piloni: economic, social și de mediu. Astfel, viziunea Consiliului UE pentru implementarea acesteia, expusă în setul de Concluzii, are potențialul de a modela viitorul politicilor publice europene în domenii cheie. Principalele fundamente de politică pentru un viitor durabil ar trebui să includă o „tranziție hotărâtă către o economie circulară, inclusiv cicluri de materiale netoxice, urmărind neutralitatea climatică, în conformitate cu Acordul de la Paris, protejând biodiversitatea și ecosistemele, abordând schimbările climatice, sustenabilitatea agriculturii și a sistemului alimentar, precum și sectoarele energiei, construcțiilor și mobilității sigure și durabile, cu emisii reduse de dioxid de carbon, promovând în același timp coeziunea europeană”, se arată la articolul 14.
În ceea ce privește asigurarea instrumentelor financiare pentru implementarea Agendei 2030, articolul 16 din Concluziile Consiliului UE recomandă ca acestea să fie prevăzute în cadrele financiare multianuale. De asemenea, este sprijinit și demersul Comisiei Europene de a pune în aplicare Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile și de a aprofunda cooperarea internațională în materie de finanțare durabilă.
Prin setul de Concluzii se propune inclusiv asigurarea unui cadru european pentru educație, știință, tehnologie, cercetare, inovare, digitalizare, cultură și sport care să fie axat pe durabilitate. Toate aceste domenii sunt considerate a fi extrem de importante pentru păstrarea avantajului competitiv al UE, care se bazează pe reziliența și sănătatea cetățenilor săi. De asemenea, Concluziile accentuează importanța consolidării dimensiunii sociale a UE, astfel încât să fie promovate incluziunea, egalitatea, cât și o „tranziție echitabilă din punct de vedere social, în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale”.
Unul dintre cele mai importante aspecte al Concluziilor Consiliului UE face referire la Strategia UE pentru punerea în aplicare a Agendei 2030. Comisia este îndemnată să realizeze un astfel de document, care să fie cuprinzător și să definească obiective, termene, dar și să propună măsuri concrete pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. În viziunea Consiliului UE, o astfel de Strategie ar trebui să respecte principiul subisdiarității, al proporționalității și al repartizării competențelor între UE și statele membre. Mai mult, se face referire și la mecanisme de monitorizare și raportare existente, care ar putea fi îmbunătățite pentru a urmări progresele realizate în demersurile de implementare a Strategiei.
Ultima parte a Concluziilor se concentrează asupra consolidării parteneriatelor și încurajării participării părților interesante. Aliniatul 26 descrie pe larg rolul sectorului privat, care este considerat a fi deosebit de important în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Este încurajată astfel implicarea „permanentă și constructivă” a mediului de afaceri, care ar putea contribui la dezvoltarea sustenabilă prin „investiții și modele de afaceri în concordanță cu principiile comportamentului responsabil în afaceri și ale responsabilității sociale a întreprinderilor”. În viziunea Consiliului, ar fi necesar un plan de acțiune al UE privind comportamentul responsabil în afaceri care ar trebui să promoveze gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare mondiale, pentru a crea condiții de concurență echitabile la nivel internațional. De asemenea, sunt încurajate platformele de învățare reciprocă, cum ar fi Rețeaua europeană pentru dezvoltare durabilă.