Economistul: Dialog deschis la Universitatea Româno-Americană. Cum să nu te simţi un om de prisos

Universitatea Româno-Americană a găzduit un dialog deschis, neconvenţional, între criticul literar şi eseistul Dan C. Mihăilescu şi un număr surprinzător de mare (cel puţin pentru oaspete) de studenţi şi de cadre didactice, pe tema „Cum să nu te simţi un om de prisos”. Organizatori au fost Centrul de Economie Politică şi Afaceri „Murray Rothbard” şi Centrul de Studii şi Documentare Europeană, având „Economistul” între parteneri.

În deschiderea întâlnirii, prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ, rectorul Universităţii Româno-Americane, a salutat prezenţa unei voci cu notorietate recunoscută şi apreciată în mediul public tipărit şi audio-vizual, iar faţă de tinerii parteneri de dialog şi-a afirmat speranţa că, în urma acestei întâlniri, vor rămâne „cu mult mai multe idei” decât cele cu care au venit. Anunţata prelegere a invitatului, despre împlinire şi regăsire de sine, într-o lume a globalizării şi a disoluţiei, a luat (după inerentele ezitări ale începutului) forma unui schimb de interogaţii şi de răspunsuri, dovedind că, în pofida unor aparenţe, generaţia în curs de formare la nivel superior are exponenţi – în cazul de faţă, la o instituţie de prestigiu a mediului universitar – preocupaţi de evoluţii, fenomene şi manifestări, într-o lume şi pe o piaţă în care îşi revendică locul.

Firesc, expunerea incipientă şi schimbul de întrebări şi răspunsuri s-au rotit, mai ales, în lumea cărţilor, subliniată a fi sursa cea mai profitabilă de învăţătură şi nu numai. „Cărţile ne fac bine şi financiarmente”, a atras atenţia Dan C. Mihăilescu, sugerând o deschidere către zona economicului, sub semnul descoperirii cât mai multor surse de câştig, în sensul investiţiei şi al disponibilităţii creative: „Cu cât citeşti mai mult, poţi avea mai mulţi bani”.

O pistă a discuţiei a fost deschisă către ideea „în ce măsură inteligenţa ne face mai vulnerabili”, ajungându-se la inerţiile şi, uneori, la refuzurile care micşorează exprimarea intelectualilor, a celor care, într-adevăr, ar avea ceva de spus, la nivel politic, economic, social.

S-a formulat întrebarea „când cultura va reuşi să se impună pe piaţă?”, răspunsul oaspetelui fiind sintetizat în exprimarea „când vom ieşi din carapace”, explicaţia venind sub forma unei comparaţii între închiderea intelectualilor în lumea proprie orientării fiecăruia şi „blindarea” armatelor Romei Antice sub un sistem de scuturi aşezat încât să fie inexpugnabil. S-a vorbit despre una dintre „emblemele” lumii în care trăim: „oamenii, ca instrumente de consum”, consideraţi frecvent a fi buni de folosit drept „masă electorală”.

În opinia lui Dan C. Mihăilescu, multe din lipsurile generaţiei actuale vin dinspre lipsurile învăţăturii primite de la părinţi, de la generaţia căreia şi el îi aparţine şi despre care consideră că i-a lipsit, între altele, „educaţia financiară, pe acelaşi plan cu educaţia simţurilor, cu educaţia gastronomică, vestimentară”. De aici, a venit îndemnul de a învăţa „ce înseamnă planificare, cumpătare”.

Pornind de la o altă provocare, oaspetele a comentat „mitul universităţii”, ca formă de profesionalizare şi de succes în carieră, văzut îndeosebi cu sens financiar. Contraponderea pe care a formulat-o a fost „să ne întoarcem la Spiru Haret, la Maiorescu, la ceea ce susţineau ei, anume că ne trebuie şcoli profesionale”. Pe această linie, apelul său a fost către înlăturarea „prejudecăţii că numai blazonul academic înseamnă valoare şi realizare”, îndemnându-i pe tinerii parteneri de dialog la „revenire, după atâta consumism”.

Întâlnirea şi dialogul studenţilor şi cadrelor didactice cu Dan C. Mihăilescu se înscriu într-o preocupare, caracterizată prin substanţă şi consecvenţă, a Universităţii Româno-Americane de perpetuare a unei deschideri largi, profitabile, către comunitate, către mediul creativ, în spiritul asumării unei misiuni educative şi formative de ţinută academică. (F. A.)