Primit cu nedisimulată satisfacție de către opinia publică rusă, inclusiv cercurile guvernamentale moscovite, rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, din 8 noiembrie a.c., este văzut ca un semn al unor importante schimbări care s-ar putea produce, în viitorul apropiat, pe arena internațională, în direcția reducerii încordării dintre marile puteri nucleare și a tranșării pașnice, prin tratative, a complicatelor diferende dintre acestea. Faptul că președintele Vladimir Putin s-a grăbit să-l felicite pe Donald Trump încă înainte de finalizarea scrutinului este mai mult decât semnificativ.
Desigur, guvernanții și politicienii ruși nu sunt naivi încât să creadă că o schimbare de proporții a politicii americane s-ar putea produce peste noapte, de azi pe mâine, fără o perioadă de tranziție, mai mult sau mai puțin lungă, fără anevoioase tentative și tatonări.
Va recunoaște SUA apartenența Crimeii la Rusia?
Rușii nu ignoră câtuși de puțin tendințele, inerțiile profunde sau contradicțiile vieții economice și politice americane, interesele deloc de neglijat care se află la originea acestora, rezistența disperată a elementelor neo-conservatoare ale administrației americane („establishment”-ului), dar pleacă de la constatarea verificată, acum, în mod elocvent, pe baza unui test electoral atotcuprinzător, că ele sunt puse în discuție de înșiși americanii, că cercurile, mințile lucide ale societății americane, sunt conștiente de imperativul unor schimbări majore, de necesitatea unor ajustări de substanță ale proiectelor de dezvoltare a țării.
Ruşii consideră că promisiunile electorale ale noului președinte trebuie luate în serios, nu doar ca simple exerciții electorale, ca încercări de „captatio benevolentiae”, de cointeresare a susținătorilor săi, ci ca proiecte de restructurare efectivă a țării, ca expresii ale unui program real de guvernare, ale reconsiderării strategiei menite să propulseze tradiționalul „vis american”. Declarația sa solemnă, de după încheierea scrutinului, deci nu numai din timpul campaniei electorale, precum că SUA vor avea „o atitudine echitabilă față de alte state, față de toate popoarele”, că vor căuta „dialogul și parteneriatul, iar nu conflictele” și vor stabili „relații de colaborare cu toate statele care doresc acest lucru” a fost salutată prompt și cu toată solicitudinea la Moscova (Izvestia, din 9.11.2016).
Moscova speră să aibă relații cât mai bune cu președintele Donald Trump, care va lua în considerare cu mai multă înțelegere interesele Rusiei în zone limitrofe cum ar fi Ucraina sau țările baltice, precum și că vede posibilă chiar o eventuală recunoaștere a apartenenței Republicii Crimeea la Rusia.
De altfel, aflat la New York, în perioada alegerilor, Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a ținut să precizeze că guvernanții ruși nu ar fi deloc dispuși să discute cu SUA sau cu țările europene asemenea subiecte. „Chiar dacă, în prezent, partenerii noștri nu sunt pregătiți să accepte așa ceva, noi avem suficientă răbdare să așteptăm ca ei să-și schimbe părerea”, a declarat el într-un interviu acordat ziarului „Wall Street Journal”. Donald Trump a şi avut de altfel o consistentă convorbire telefonică cu Putin.
