Cursa pe viață, pe moarte și pe bani grei dintre virus și vaccin

Date:

La început de an s-a remarcat optimismul care însoțește campaniile naționale de vaccinare: vaccinurile ar trebui să împiedice dezvoltarea și în 2021 a pandemiei de COVID-19, ceea ce ar conduce către o oarecare revenire „la normal” a businessurilor de pretutindeni, motiv pentru care bursele au început 2021 cu tendințe pozitive. Anul trecut, persistența agresivă și de lungă durată pe toate meridianele a COVID-19 a provocat o severă recesiune economică, multe sectoare economice prăbușindu-se pur și simplu, însă deasupra lor tronând o piață financiară care nu a fost totuși în centrul actualei crize globale. Dar sectorul financiar internațional are de înfruntat la rândul său câteva amenințări și vede la orizont și câteva oportunități.

O primă problemă a finanțelor în 2021 constă în creșterea numărului de falimente și de neplată a datoriilor, pe măsură ce vor lua sfârșit eforturile guvernamentale de combatere a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Potrivit unui raport al EIU, finanțarea guvernamentală și programele de toleranță fiscală nu vor reuși să stopeze creșterea creditelor neperformante. Intervenția statului a menținut pe linia de plutire doar o parte dintre firmele și gospodăriile aflate în dificultate, multe altele fiind deja condamnate la „înec”. Apetitul pentru cheltuielile fiscale mari solicitate de intervenția statului este deja în scădere în cea mai mare parte a lumii dezvoltate și este probabil să ia sfârșit cât de curând, deși băncile centrale vor continua să urmărească rate scăzute ale dobânzii, relaxarea cantitativă și creditarea țintită a afacerilor.

Pandemia va continua să „turboalimenteze” plățile digitale, ce se răspândeau deja rapid și înainte de apariția COVID-19. Astăzi, plățile digitale câștigă teren ca urmare a eforturilor de distanțare fizică și de a evita contactul cu cardurile, ecranele tactile și numerarul. Este de așteptat ca pandemia să lase în urma ei o „marginalizare” a cash-ului și chiar a cardurilor de plată, în favoarea aplicațiilor mobile și a instrumentelor contactless.

Pe de altă parte, există un consens legat de începerea unei perioade de creștere economică și de majorare a prețurilor activelor, după șocul provocat de pandemia de COVID-19, potrivit unui Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Bloomberg menționează că „redresare, relansare, rotație și restartare” sunt cuvintele de ordine care domină previziunile principalelor bănci și firme de investiții pentru anul 2021.

Allianz Investment Management consideră că vaccinurile și imunitatea în masă vor pune capăt virusului. Administrația Biden nu va aduce schimbări majore de politică, iar FED va practica o politică monetară cu rate scăzute ale dobânzii și în anul 2021, oferind un cadru favorabil pentru redresarea economică și reluarea creșterii activelor riscante. Goldman Sachs consideră că relansarea economică va stimula acțiunile din sectoarele ciclice, precum și piețele emergente. Iar JPMorgan previzionează câștiguri sub medie pentru multe instrumente cu venit fix din sectoarele ciclice, valute și mărfuri.

Raportul PwC Global Economic Watch 2021 arată că economia globală va avansa anul acesta cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul XXI, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor. Dar, deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte.

E clar că recuperarea economică pe termen scurt va fi o cursă între virus și vaccinuri, dar și între bogați și săraci. Economia mondială își restabilește din mers prioritățile, dar relansarea ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei. La rândul ei Banca Mondială semnalează o serie de vulnerabilități, precum: eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariția unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.

Iar Fondul Monetar Internațional și-a stabilit cele trei priorități-cheie pentru acest an și anume: să urmeze o ieșire durabilă din criză, să asigure o redresare durabilă și favorabilă incluziunii și să oprească și să inverseze o divergență tot mai mare între țările bogate și cele sărace. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, recunoaște că lumea e încă confruntată „cu incertitudini uriașe cu privire la ieșirea din criza sănătății”, iar 2021 nu e nimic altceva decât încă o perioadă dificilă ce trebuie depășită. Inegalitățile între țări sunt în creștere, dar tot în creștere sunt și inegalitățile dintre diferite categorii sociale sau dintre diferite regiuni din interiorul fiecărei țări în parte.

Vaccinarea populației globale aduce o speranță reală de repornire a economiilor naționale, dar „recuperarea durabilă” menționată atât de Banca Mondială cât și de șefa FMI este pusă sub semnul întrebării. Georgieva a avertizat că vaccinarea populației globale va fi un proces inegal și va fi necesară cooperarea internațională, inclusiv finanțarea integrală a COVAX, o inițiativă globală pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19. Totodată, a doua prioritate a FMI (legată de politicile durabile și favorabile incluziunii) cere noi stimulente fiscale coordonate care vizează investiții ecologice și digitale. Dar pentru atingerea acestui obiectiv, FMI trebuie să facă un efort important pentru a ajuta țările să reducă povara mare a datoriilor și să facă față volatilității fluxurilor de capital.

Cât privește stoparea divergențelor, economiile avansate au reușit să implementeze echivalentul a 20% din PIB în sprijin fiscal, dar pentru țările cu venituri mici sprijinul fiscal a atins doar echivalentul a 2% din PIB. Iar această disparitate amenință să lărgească și mai mult decalajul dintre statele bogate și cele sărace. Decalaj ce se va face simțit săptămânile ce urmează mai ales în campania de vaccinare. Vaccinul este pentru toți, dar nu este sigur că vaccinul va ajunge pentru toată lumea. Și până la administrarea vaccinului salvator de vieți și de economii, lumea rămâne încă la cheremul virusului. Aflat în cursă cu vaccinul, virusul atacă vieți și distruge economii.

Daniel Apostol
Daniel Apostol
Daniel Apostol, jurnalist, MBA, este director editorial al revistei ECONOMISTUL, director editorial al cotidianului „Jurnalul”, director editorial al „ClubEconomic.ro”. A fost realizatorul Jurnalului de Economie la A3, director editorial, jurnalist senior și gazdă a seriei ProfitLive de pe ProfitTV.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate