Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Europa din cărți
Spre idealism sau spre realism conflictual?

Economistul nr. 12, 02 aprilie 2012

Europa din cărți Spre idealism sau spre realism conflictual?

Căderea monedei euro, dezintegrarea Uniunii Europene, criză financiară, criză economică, o nouă ordine mondială... Iată doar câteva dintre cuvintele pe care le-am citit de mii de ori în ultimii 3 ani, atât în presa națională, cât și în cea internațională. Poate tocmai această imagine de prăbușire întru totul a visului european i-a determinat pe mulți să creadă din ce în ce mai mult în varianta dezintegrării U.E. Chiar personalități ale economiei mondiale sau politicieni au luat în calcul această posibilitate.

Dacă ne uităm la declarațiile lui Nouriel Roubini, această criză ar putea aduce dezastru economic și un nou război, comparând actuala situație cu cea din anii 30 ai secolului trecut. Poate chiar viziunea prestigiosului economist l-a determinat pe ministrul Afacerilor Europene, domnul Leonard Orban, să afirme: „Dacă, în urma acestei crize, Uniunea Europeană se va dezintegra, nu exclud reapariția războaielor pe continentul european”.

Este adevărat faptul că situația de astăzi poate semăna, la prima vedere, cu perioada dinaintea celui de-al doilea Război Mondial: instabilitate financiară, șomaj alarmant, posibilitatea de devalorizare a valutelor, partide populiste, radicale și agresive ce anunță că pot câștiga din ce în ce mai multă încredere în populația din Olanda, Elveția, Italia și continuând cu populația din Peninsula Scandinavă. Însă, dacă aruncăm o privire mai atentă, ne dăm seama că situațiile, deși seamănă, nu răsar. Un război de anvergură în Europa sau unul mondial nu este posibil, în ciuda tuturor problemelor pe care lumea le traversează. Și cum marea temere provine tot din sânul Europei, ca și în trecut, de altfel, credem că este necesară o analiză serioasă a raționamentului din spatele scenariului apocaliptic.

Care e raționamentul scenariului apocaliptic?

Cu siguranță, Europa nu se simte bine, iar acest lucru se observă cel mai bine uitându-ne la ratele șomajului și ale PIB-ului. Eurostat estimează că rata șomajului la nivelul întregii Uniuni a fost de 10,1% în ianuarie 2012, în creștere față de 9,5% în ianuarie 2011. În termeni absoluți, cifrele arată așa: în ianuarie 2012, numărul șomerilor s-a ridicat la 24,325 milioane de persoane din EU-27, dintre care 16,925 milioane din Zona Euro.

Comparând cu luna decembrie a anului 2011, numărul persoanelor șomere a crescut cu 191.000 în EU-27 și cu 185.000 în Zona Euro. Comparând cu ianuarie 2011, numărul șomerilor a crescut cu 1.488.000 în EU-27 și cu 1.221.000 în Zona Euro. Printre statele membre UE, cele mai mari rate ale șomajului sunt în Spania (23,3%), Grecia (19,9% în noiembrie 2011), Irlanda și Portugalia (ambele 14,8%), în timp ce rate ale șomajului mici se înregistrează în Austria (4,0%), Olanda (5,0%) și Luxemburg (5,1%). În privința PIB-ului, Germania a înregistrat o creștere cu aproximativ 3%, la fel ca majoritatea statelor din zonă cu care Germania are legături economice dezvoltate, în timp ce Portugalia și Grecia au avut scăderi de până la 6%. Cifrele confirmă îngrijorările cu privire la evoluția economică în special a statelor din Zona Euro, cu precădere a Greciei și Portugaliei, și explică într-o oarecare măsură reticența Germaniei și chiar a statelor nordice în a mai oferi ajutor necondiționat vecinilor mai puțin performanți.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Cu prilejul ceremoniei de decernare a Premiului Nobel pentru Pace, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și președintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, au adresat un mesaj din care redăm principalele aprecieri referitoare la istoria și realizările UE din perspectiva semnificațiilor evenimentului găzduit de Oslo, capitala Norvegiei.

Grecia ocupă o poziție fruntașă în rândul țărilor cele mai afectate de criza datoriilor suverane și, raportate la acestea, se află chiar singură pe podium, în propria sa ligă. Litera G din PIIGS este cea mai infamă, atât pentru gradul de seriozitate a ratei îndatorării, cât și pentru aroma irezistibilă de decădere morală pe care o răspândește.

Transparency International a lansat Indicele de Percepție a Corupției (IPC) la nivel mondial, ediția 2012 (rezultatele fiind pentru anul 2011). Reamintind că „Indicele de Percepție a Corupției este cel mai important instrument de acest fel la nivel internațional și clasifică statele în funcție de nivelul de corupție perceput în sectorul public” și că „relevanța Indicelui de Percepție a Corupției este cu atât mai mare, cu cât foarte mulți investitori utilizează acest instrument împreună cu altele pentru a evalua dacă intră într-o piață anume sau nu”, Transparency International România a prezentat poziționarea țării noastre în context global.

PAUL GREGORY, traducere de Mariana Popescu
China pare să fi trecut prin criza economică mondială mai bine decât multe alte țări. Admiratorii ei pretind că, sub „capitalismul de stat”, planificatorii au condus marile companii ale statului în mod rațional și înțelept pe drumul spinos al economiei mondiale.

Aniversarea a 95 de ani de la revoluția rusă din octombrie 1917, după unii, o transformare „socialistă” de proporții, după alții, doar o lovitură de stat bolșevică, a constituit, pentru opinia publică din această țară, un nou prilej de reflecție, de comparație între ceea ce a realizat, bun și rău, puterea sovietică, în peste 70 de ani, și realitățile contradictorii ale Rusiei zilelor noastre. Contrapunerea situației existente în diferite domenii de activitate, cu starea lucrurilor, din respectivele domenii, în urmă cu 3-4 decenii, a devenit o practică larg răspândită.

De la formarea primelor mișcări naționaliste și emanciparea primelor state naționale, în secolul al XIX-lea, Europa nu a dus lipsă de mișcări de independență, a căror existență se bazează pe o lungă istorie de migrații, schimburi de populație și de teritorii, trasări arbitrare și dese ale granițelor statelor medievale, precum și o mobilitate crescută prin granițe poroase.

Pe măsură ce se maturizează mecanismele economiei de piață, începe să-și arate efectele, și în Federația Rusă, dialectica cererii și ofertei, implicit a concurenței dintre furnizorii de produse și servicii. Dacă, la început, din punctul de vedere al calității sau prețului ofertelor, competitorii băștinași se aflau în inferioritate față de cei veniți de peste hotare, cu timpul, situația s-a mai echilibrat, cei dintâi reușind să se ridice la nivelul competitorilor străini sau dispărând, pur și simplu, de pe piață.

Reuniunea liderilor Uniunii Europene, care ar fi trebuit să decidă proiectul bugetului european pe următorii șapte ani, s-a încheiat fără un acord și cu perspectiva reluării discuțiilor interminabile anul viitor. Tocmeala s-a făcut pe părticele infime din PIB-ul european, dar semnificative din punct de vedere politic.

Piața Syntagma este epicentrul comerțului elen. Stadiou și Eleftheriou Venizelou, bulevardele care o leagă de cealaltă piațetă importantă a Atenei, Omonia, s-au trezit împânzite cu tarabe și prăvălii încă din secolul al nouăsprezecelea, nu cu mult timp înainte ca Grecia, falimentată de corupție, să declare insolvența publică în anul 1893. Pentru a scăpa de penuria internă, sute de mii de greci au ales atunci să își petreacă cinci săptămâni pe transatlantic și restul vieții în Statele Unite ale Americii.

Dame Pauline Green, președintele organizației mondiale reprezentative a cooperativelor, Alianța Cooperatistă Internațională (ACI), a declarat pe 19 noiembrie a.c. la New York că o nouă eră se deschide pentru cooperative. Anul Internațional al Cooperativelor a permis apariția unei platforme pentru redefinirea obiectivelor și a strategiei mișcării mondiale a cooperativelor, consemnate într-un plan de acțiune, un proiect de creștere pentru viitor, pe care mișcarea l-a ratificat, a declarat aceasta.

editorial Alegerile locale din data de 5 iunie a.c. sunt considerate, fără îndoială, un important test politic. Există deja numeroase comentarii și analize referitoare la împlinirea sau nu a așteptărilor de înnoire a clasei politice. Așa după cum, alegerile locale sunt privite și ca un test al încrederii populației față de acțiunile DNA. Presa străină a privit cu uimire faptul că un primar din România a fost ales în timp ce se afla în anchetă, ba chiar în arest. Noi, aici, în România, avem o altă înțelegere față de gestul alegătorilor din Baia Mare, cei care au votat un Cătălin Cherecheș aflat în arest. Dar, trebuie remarcat faptul că antreprenorii români situează DNA între instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (vezi pag. 36-39, „Pulsul mediului de afaceri”). citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Stagii studențești
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 11, 2016
Economistul 11, 14 iunie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I