Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) continuă proiectul amplu de analiză și dezbateri „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat și organizat sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu. Parteneri sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Cea mai nouă dezbatere a avut ca temă „Competitivitatea economică a României. Zona UE și Zona Non-UE”.
„Cea mai bună rezolvare a interesului național este înscrierea într-un circuit economic internațional (el însuși perfectibil), plecând de la suveranitate”
Constantin Boștină
În deschiderea reuniunii, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reliefat, din nou, susținerea științifică și logistică de care inițiatorii acestui demers au beneficiat de la început din partea Academiei Române, prin Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologice, și a reiterat că obiectivul seriei de dezbateri, care se va finaliza în ianuarie 2020 printr-un forum național în Aula Academiei Române, este acela de a se realiza „o sinteză care să evalueze cât mai bine prezentul, pe care să ni-l asumăm fără a rămâne în stadiul de asumare, ci să încercăm o abordare superioară, în perspectiva orizontului 2040, încât România să nu rămână un asistent la ce se întâmplă în lume, ci să intre în rândul jucătorilor. România are potențial pentru așa ceva. Problema este să folosim oportunitățile de o manieră cât mai profesionistă, cât mai bine analizată, corelată cu ce se întâmplă pe plan internațional, fără a neglija interesul național. Cea mai bună rezolvare a interesului național este înscrierea într-un circuit economic internațional (el însuși perfectibil), plecând de la suveranitate, egalitatea șanselor și punerea în valoare a tot ce are mai bun fiecare”.
„Viziunea pentru orizontul 2040 trebuie îmbinată cu obiectivul de intrare în Zona Euro”
Mugur Isărescu
Academician Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că la baza credibilității acordate de Academia Română demersului inițiat de ASPES se află obiectivul de a elabora un document de sinteză, „nu o strategie”, având în vedere că, în deceniile actualei perioade istorice, ca țară, „ne-am remarcat printr-o multiplicare exagerată a numărului de strategii”. Din diversitatea și mulțimea acestor strategii, a continuat guvernatorul BNR, este necesar „să luăm ce este bun, solid și mai ales să luăm spiritul de consens al dezbaterilor. Țara are nevoie de un minimum de consens”. În opinia sa, orizontul vizat de actualele dezbateri, anul 2040, „pare să fie mult, pare să fie puțin”, dar, în orice caz, raportarea trebuie să fie orientată spre sondarea viitorului, cu desprindere fermă de invocarea unor stări rămase în urmă: „Noi trebuie să adaptăm ce gândim acum la lumea viitorului, nu la lumea trecutului. Dacă ne uităm la 2040, nu mai putem să plângem după ce a fost”. În orizontul 2040, a spus acad. Mugur Isărescu, „primul lucru pe care va trebui să-l facem este să îmbinăm viziunea pe termen mai îndelungat cu obiectivul de intrare în Zona Euro.
Că intrarea aceasta va fi în 2024, că va fi în 2026, în orice caz, îmbinarea trebuie făcută”. În mod aplicat, expunerea a cuprins referiri la situații similare, ca și la particularități de context, din alte țări europene. De asemenea, a făcut referiri la teorii privind rolul băncilor centrale într-o lume aflată în schimbare, la modul de tratare a războaielor comerciale, la specificul producției industriale în economia actuală.
Pentru caracterizarea stării echivalente de la care pornește astăzi țara noastră, acad. Mugur Isărescu a recurs la o comparație: „România seamănă cu o blană de leopard, cu Bucureștiul foarte dezvoltat, o zonă bogată împreună cu Ilfov, cu vreo 15 orașe dezvoltate, apoi cu o zonă mijlocie și cu o zonă rurală care va mai dura până să atingă un anumit nivel”. Dintre vulnerabilități, cu precădere a semnalat „dezvoltarea deocamdată îngrijorătoare, mai ales pentru echilibrul social, a infrastructurii”.
De asemenea, s-a referit la migrația forței de muncă. Totodată, a menționat ca „surpriză neplăcută” agricultura și industria alimentară, chiar în condițiile măsurilor fiscale din ultimii ani: „O bună parte a importurilor României este de produse agroalimentare – fructe, carne.” O cauză identificată de un studiu al BNR, se regăsește în aceea că „au crescut prea mult veniturile, mult mai repede decât a putut să crească producția, și atunci s-a rupt un echilibru, în sensul că producția nu a mai putut să țină ritmul și s-a recurs la importuri”. Insistând, ca relevanță a disponibilităților pe care România le deține pentru o evoluție de nivel ridicat, acad. Mugur Isărescu a accentuat: „Țara are potențial agricol. De ce să importăm în continuare?!”. În ansamblu, pentru abordarea obiectivelor de perspectivă, a subliniat acad. Mugur Isărescu, „trebuie intuiție, îndrăzneală câteodată, dar cu limite, trebuie cunoștințe”.
„Șansa unei Românii antreprenoriale este felul în care tinerii inovează”
Florin Jianu
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a apreciat că „dacă vorbim de un orizont 2040, ca și despre orice orizont, trebuie să pornim de la oameni, de la calitățile lor și de la calitatea politicilor publice”.
Ca exponent al patronatelor și ca deținător într-o perioadă a responsabilității ministeriale în domeniul mediului de afaceri, Florin Jianu și-a reafirmat veritabila „obsesie a unei Românii antreprenoriale”, motivația fiind că, „dacă ne uităm la modalitatea în care tinerii inovează, avem o șansă în acest sens”. Cu obiectivul contribuției la perspectivă în spiritul competitivității, președintele CNIPMMR a afirmat că „modelul antreprenorial pornește de la două nevoi ale IMM-urilor identificate în acest an – una legată de personal și cealaltă, de birocrație”. În susținerea argumentelor sale, Florin Jianu a oferit spre cunoaștere „Concluziile raportului de cercetare Carta albă a IMM-urilor din România 2019”.
Ca răspuns direct la tema actualei dezbateri, secțiunea raportului privind
„Avantajele competitive ale IMM-urilor” scoate în evidență, în ordinea ponderii identificate prin cercetare, „Raportul preț-calitate” (rezultat a fi cel mai important pentru competitivitate, în proporție de 54,31%), „Calitatea produselor/serviciilor oferite” (47,30%), „Prețul scăzut al produselor/serviciilor oferite” (35,85%) etc.
„Buna guvernare, sistemul instituțional, investiția în cercetare sunt vitale pentru competitivitate”
Vasile Pușcaș
Negociator-șef al aderării României la Uniunea Europeană, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș a afirmat la peste un deceniu de la momentul aderării că „România este la locul ei, dar din păcate nu are dinamică în sensul evoluției din perspectiva competitivității”, în condițiile în care „astăzi, competitivitatea este multidimensională, indexul global nu se mai bazează doar pe măsurarea competitivității economice, ci și a competitivității societale – cum se comportă statul, societatea, regiunea din perspectiva competitivității”.
Pornind de aici, opțiunea țării noastre, sintetizată de profesorul Vasile Pușcaș, ar trebui să fie clară: „Noi nu mai putem merge în procesul de dezvoltare fără competitivitate. Asta înseamnă și productivitatea din perspectivă economică, dar și, în primul rând, dezvoltare durabilă – aspectul calitativ al societății. În acest cadru, buna guvernare se dovedește un element esențial al competitivității. Sistemul instituțional și investiția în cercetare-dezvoltare-inovare sunt vitale pentru competitivitate”. Insistând asupra necesarei competitivități economice, profesorul Vasile Pușcaș a făcut observația că ea este legată de competitivitatea tehnologică. „Aspectul competitivității trebuie să-l avem în vedere alături de obiectivul convergenței reale”, a continuat profesorul Pușcaș, care a conchis: „Îmbinând competitivitatea societală și convergența reală, așa vom intra în Zona Euro. Pentru asta trebuie să fie pregătite companiile, industriile, statul, națiunea”.
Etape spre un document de politici economico-sociale
Până în prezent, s-au desfășurat 11 dezbateri din proiectul inițiat de ASPES privind elaborarea unui model economic românesc în orizontul anului 2040. „Va fi un document de politici economico-sociale, care să ofere o sursă de referință forțelor politice, de care acestea să țină seama ca România să ajungă acolo unde o vrem cu toții”, caracterizează dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, documentul științific ce va rezulta în urma reuniunilor de profesioniști din mediul academic, de cercetare, de business.
De la abordările de ansamblu asupra cadrului economic, social și cultural de evoluție a țării, din primele runde ale dezbaterilor, trecerea a fost spre analize aplicate și fundamentări de perspectivă în domenii majore precum resursele României, industria, agricultura, cercetarea, sursele de finanțare, încadrarea în concertul european și global. În cele ce urmează, prezentăm câteva dintre ideile și sugestiile formulate de participanți la dezbaterile desfășurate până acum.
