10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență

Date:

Discurs în deschiderea conferinței „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență” al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu 

„De un deceniu, de când România a devenit stat-membru al Uniunii Europene, parcurgem un drum nou de dezvoltare istorică. Este important să subliniem că între rezultatele remarcabile ale României obținute înainte de 2007 multe au fost catalizate de aspirațiile noastre de a deveni membri ai Uniunii Europene. Din 2000 și până în 2006, programele noastre de dezvoltare durabilă au fost structurate decisiv pe valorificarea șansei de integrare europeană și de admitere în NATO. În acest fel, societatea românească și-a asigurat scopul și mijloacele, incerte până atunci, în eforturile noastre de transformare spre democrație și economie de piață funcțională. O imagine relevantă a acestei evoluții pozitive este oferită de comparația PIB per capita, în termenii puterii de cumpărare, față de media EU/15 țări, care au alcătuit Uniunea Europeană înainte de 2004. În anul 2000, în România, acest indicator se situa la 22,4 la sută din media EU15; în Bulgaria se situa la 24,3 la sută, în Polonia la 40,6 la sută; iar în Ungaria la 45,2 la sută. În 2016 PIB per capita, calculat ca procent din media aceluiași indicator, era de 44,5 la sută în Bulgaria, 54,5 la sută în România, 63,6 la sută în Ungaria și 64,1 la sută în Polonia. (…) Experiența relativ îndelungată pe care o am în domeniul macroeconomic m-a convins de un adevăr esențial, și anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei țări cu economie de piață nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice. Stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului, în perioade în care acesta crește și fără ajutorul politicilor macroeconomice, nu ajută la recuperarea decalajelor. Vrem să creștem mai repede; este normal să grăbim ritmul pentru a reduce decalajele. Ca să urcăm mai repede trebuie să mărim potențialul nostru de creștere. Asta înseamnă, în mod concret, că potențialul factorilor de producție trebuie mărit. Probleme majore, la noi, rezultă din faptul că în prezent avem dificultăți atât cu factorul capital, cât și cu factorul forță de muncă. Referitor la capital, sunt multe de discutat. Vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de infrastructură. Aceasta este o problemă de investiții publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar, fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și să precizez că aceasta nu înseamnă trecerea Carpaților doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Pitești-Sibiu, ci și de o autostradă Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi. Mă voi referi, pe scurt, și la factorul forță de muncă. Avem o rată de activitate mică, cam 66 la sută, față de o medie a Uniunii Europene de 73 la sută, ceea ce dă impresia că avem resurse de forță de muncă disponibile pentru a mări potențialul de producție. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipsește infrastructura, fapt ce nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. (…) Cererea pentru calificări înalte este în creștere în România. Oferta de astfel de calificări a rămas însă mult în urmă. Este foarte sugestiv să menționez că aproape 21 la sută dintre tinerii români între 15 și 29 de ani nu urmează vreo formă de învățământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14 la sută. Eu personal sunt optimist că România va adopta în curând un program serios, coerent, sănătos de trecere la moneda unică, dar acesta să fie un catalizator al reformelor pe care trebuie să le facem și nu să fie văzut ca un panaceu al problemelor noastre”.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...