Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă față de nivelul din 2010. Industria românească se află la momentul unor decizii strategice – trebuie să facă pasul spre robotizare și digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internațional, arată o analiză realizată de experții de la Frames și Academia Industrială.
Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, îșipropune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială.
ȘiRomânia face pașiînainte, dovadăevoluțiasemnificativă a business-ului din sectorultehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651). Numărulcompaniilorcare activeazăînacestedomenii, de la fabricareaechipamentelorindustrialeșicercetare/dezvoltareîninginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementulmijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelorșiechipamentelor de calcul, a crescutsemnificativînultimii 10 ani, de la 13.876în 2010 la 32.205firmeîn 2018.
Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 mld.lei în 2010 la 5,41 mld.lei în 2018.
Potrivit experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 mld.lei și un profit peste nivelul de 6 mld.lei.
Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 mld.lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.
,,Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an.Soluțiiletehnologicepentruindustria auto, pentrusectorul de prelucrare, agriculturășiconstrucții se aflăîn prim-plan. Susținută de dinamicasectorului de software, care oferă tot maimultesoluțiicostumizate, economiaromânească face pașisemnificativicătre Industry 4.0, cătrerobotizareșidigitalizareaproceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.
VarujanPambuccian, expert însectorul IT& TELECOM șipreședinte al ComisieipentruTehnologiaInformațieișiComunicații din Camera Deputaților, spunecă, înceeacepriveșteadoptareanoilortehnologii,Româniatrebuiesăpună focus peagricultură.
,,Lumeaîn care trăim a intrat de anibuniîn era digitală, era post IT, dominată, printrealtele, de roboticaindustrială, inteligențaartificialășibiologiasintetică. Agriculturaînsăși se aflăînpragulcelei de-aTreiaRevoluțiiAgrare care esteprobabilcelmaidisruptivfenomenpe care îltrăim. Eaînseamnădelocalizareașiindustrializareaproducției de plante, carne și derivate de naturaanimalășitrecerea de la agriculturaconvenționalășicea bio la agriculturaseptică.Înacestproces se regăsescmajoritateatehnologiilor de vârf ale ereidigitale.Sigur, agriculturașizootehniaconvenționalăși bio vorcoexistauntimp cu cea a ereidigitale, darșiaici, înceeace se numeșteagricultura de precizie, inteligențaartificială, roboticașibiologiasinteticăîși pun amprenta din plin. Este probabilceamaiprofundătransformareprin care treceproducția de hranăși derivate înultimii 12.000 de ani. Șiaici,agriculturaromaneascăoridevine parte a schimbării, ori nu vamai fi deloc’’, a declaratVarujanPambuccian.
CENTRELE TEHNOLOGICE DIN ROMÂNIA
După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a celor cu centre universitare.
Bucureștiul se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmat de județul Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1884 de companii. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717).
La polul opus se află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraș Severin (160) și Teleorman (167).
Potrivit statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai aprox. 1700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de cifra de afaceri.
Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei.
Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, un număr de 151.003 de salariați, un număr dublu față de anul 2010 (75.156).
UE TRECE LA FACTORY 4.0
În esenţă, Factory 4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul internetului, cu ajutorul noilor tehnologii.
Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.
Potrivitexperților, în următorii ani,competitivitateaeconomică a Românieivadepinde, în mare măsură, de felulîn care companiile se voradapta la Industry 4.0, inclusiv de modulîn care vordezvoltamecanismeeficiente de suport.
,,Aceasta a patrarevoluțieindustrialăvaaduceschimbărifundamentaleînmecanismeleeconomiceșiRomâniatrebuiesă fie pregătită. Noiletehnologiivorajutacompaniilesă fie mai productiveşisădezvolteproduseșiservicii de maibunăcalitate, într-un mediu de lucrumaisigur. În plus, le vorpermitesă se dezvolteşisă fie mai competitive pepiaţaglobală’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Și noua ,,Strategie UE 2030 privind industria’’ se focusează pe aceste tendințe. Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.
,,Progresulîninteligențaartificială, IoT, robotica, automatizarea, biotehnologiașiimprimarea 3D voraducetransformărisemnificativeîntoateindustriileeuropene. Economiava fi maieterogenășimaidescentralizatădecâtînprezentși, prinurmare, vaajutapiețelesăfuncționezeîntr-un mod maieficientșimaidurabil’’, afirmăaceștia.
Strategia UE 2030 îșipropune, totodată, regândireamanagementuluiresurselornaturaleșireorganizarelanțurilorindustrialecătreoeconomie circular care ,,vaface maimult cu maipuțin”.
Înprezent, dincolo de dinamica business-uluiînsectorultehnologic, România se află la coadaclasamentuluieuropeanprivinddigitalizareașirobotizareaindustriei.
DateleComisieiEuropenesitueazăRomâniapelocul 27 din cele 28 de state membre ale UE încadrulIndiceluieconomieișisocietățiidigitale (DESI) pentru 2019. Indicelemonitorizeazăperformanțadigitalăglobală din Europa șiurmăreșteprogreseleînregistrate de țările UE înceeacepriveștecompetitivitateadigitală.
În general, celemaiperformantețări din UE înacestdomeniusuntIrlanda, Țările de Jos, BelgiașiDanemarca, întimpceUngaria, România, Bulgaria șiPoloniatrebuiesărecuperezedecalajul.
Unnumăr tot mai mare de întreprinderiutilizeazăservicii de cloud (18 % încomparație cu 11 % în 2014) șiplatforme de comunicaresocialăpentru a interacționa cu cliențiilorși cu altepărțiinteresate (21 % încomparație cu 15 % în 2013).Cu toateacestea, numărul IMM-urilor care îșivândbunurileșiserviciileînmediul online a stagnat, menținându-se înultimiiani la 17 %.
StatisticileFederaţieiInternaţionalepentruRoboticăarată, pe de altă parte,căRomânia are, înprezent, 11 roboţi la 10.000 de lucrătoriindustriali, șiarmaiaveanevoie de celpuțin 10.000 de roboțiindustriali.
Sprecomparație, înPoloniasunt 28 roboți/10.000 angajați, înUngariasunt 57 de roboţi, iarCehia are 100 de roboţila 10.000 de muncitori. În SUA, industriaamericană a incorporat, înultimii 10 ani, peste 130.000 de roboți.
,,Pefondulevoluțieieconomicemondialeși, încontextulcrizei acute de personal calificat cu care se confruntăindustria, soluțiaviabilăpentrucompaniileromânești, indiferent de mărime, o reprezintăadoptareanoilortehnologii. Modernizareatuturorsectoarelor, inclusive a celortradiționale, în special a producției, șicrearea de noioportunitățipentruîntreagaeconomievorpermitetuturorîntreprinderilor, în special IMM-urilor, săaccesezenoitehnologii’’, a declarat Marius Hărătău.
FACTORY 4.0 BUCUREȘTI
De la transformareaindustriei, la digitalizareșidezvoltareacompetențelordigitale ale angajaților, toateacestetemevor fi abordateîncadrulconferinței Factory 4.0 care se vadesfășurape 12 mai, la Face Convention Center din București.
Încadrulconferințeiși workshop-urilor dedicate, vor fi abordatetemeprecum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„, ,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’, ,,Realizareapotențialuluiprindigitalizareaproducției’’, ,,The new EU industrial strategy’’, ,,Antreprenoriatși Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’, ,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni, proceseșitehnologii’’.
Printrespeakerii de la Factory 4.0 se voraflacelebrulfuturologGerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agencyșiunuldintreceimaicunoscuțișiinfluențiautorișispeakeri din sectoareletehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al ComisieiEuropeneși cunoscutulinventatorșiantreprenorromân Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI) dreptunuldintreceimairemarcabili 10 tineri din lumeșiinclus de revista Forbes din SUA în top 10 – ceimaiinfluențitineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.
Analizaprivinddinamica business-ului din sectorultehnologic din România a fostrealizată de compania de consultanță Frames pebazadatelorfinanciare ale companiile active din sectorulanalizat, cu codurileCAEN 6201- Activități de realizare a software-ului la comanda (software orientat client), CAEN 6202- Activități de consultanțăîntehnologiainformației, CAEN 6203 – Activități de management (gestiuneșiexploatare) a mijloacelor de calcul, CAEN 6209 – Alteactivități de serviciiprivindtehnologiainformației, CAEN 721 Cercetare-dezvoltareînștiințenaturaleșiinginerie, CAEN 7112 – Activități de inginerieșiconsultanțătehnică legate de acestea, CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componenteșiechipamenteelectroniceși de telecomunicațiși CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelorperifericeși software- ului. Dateleprelucratesuntobținute de la RegistrulComerțuluișiMinisterulFinanțelorpebazainformațiilorpublicedeclarate de companii.
