Domnului Klaus Iohannis – Președintele României
Domnului Florin Cîțu – Prim-ministrul Guvernului României
Salrom, societatea națională a sării este deținută de statul român în proporție de 51%, și de Fondul Proprietatea în proporție de 49%. Prin urmare, singura societate din România care exploatează sarea și grafitul, două bogății uriașe care ne fac unici în Europa, aparține încă statului român. Și așa trebuie să și rămână. În măsura în care mai există suveranitate. Însă Guvernul responsabil de suveranitatea națională i-a pus gând rău societății naționale a sării. Care nu mai trebuie să rămână națională.
Ne întrebăm ce are de spus în această proastă initiațivă Claudiu Năsui, ministrul Economiei. În loc să gândească cum să modernizeze extracția de sare și grafit, să dezvolte alte activități de mai buna valorificare a lor, exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Consiliului de Administrație al SALROM pentru ca, în final, acesta să aprobe vânzarea „sării prin atragerea de investitori străini”. În spatele acestei exprimări, utilizată zilele trecute într-o dezbatere la Antena 3, Claudiu Năsui, ministrul Economiei, se ascunde de fapt înstrăinarea mascată a Salrom. Pentru că obiectul de activitate Salrom este exploatarea și comercializarea sării și a grafitului. În momentul în care aduci un investitor, căruia îi cedezi toate cantitățile de sare și grafit în formă neprelucrată, se cheamă că ai înstrăinat de facto Salrom și, în esență, bogăția de sare și grafit a României. Este un atentat direct la o parte însemnată a Avuției Naționale.
Și atenție. Această societate, Salrom, aparținând statului român, este o societate pe profit. Nu pe pierdere. Nu există absolut niciun motiv pentru a o înstrăina. Profitul poate crește exponențial, în măsura în care sarea și grafitul sunt prelucrate și comercializate ca produs finit și nu vândute pur și simplu așa cum sunt extrase din pământ și în condițiile în care exploatările de sare abandonate sunt utilizate în mod inteligent sub aspect turistic și terapeutic. Sunt activități pe care Salrom pune în ultima vreme un accent din ce în ce mai mare. De ce ai înstrăina așa ceva? Și mai ales cum?
La prima întrebare, răspunsul trebuie căutat în politicile guvernamentale animate de sloganul „Totul de la stat, afară”. Un slogan susținut cu aceeași tărie cu care Partidul Național Liberal, pe vremea lui Brătianu, promva conceptul „Prin noi înșine”. La cea de-a doua întrebare, răspunsul e puțin mai complicat. Pentru că mijlocul de atingere a obiectivului este de-a dreptul pervers. Se încearcă șantajarea Salrom prin intermediul unei societăți numită Steilmann Vestico, care i-a închiriat societății pentru bani frumoși un sediu impropriu, care nu îndeplinește condițiile elementare impuse de protecția împotriva incendiilor, contractul neputând fi desfăcut fără penalizări până în 2023. Practic, prin acest contract, Salrom este căpușată sistematic. La încheierea acestui contract, Simona Carmen Fătu, astăzi secretar de stat în Ministerul Economiei, și-a adus o contribuție majoră. Culmea este că Fondul Proprietatea, care ar trebui să fie un partener al statului român, și să protejeze interesele Salrom, unde deține 49% dintre acțiuni, exercită presiuni asupra societății, pentru a menține în vigoare acest contract oneros. Iar domnul Claudiu Năsui, ministrul Economiei repetă obsedant faptul că la Salrom s-ar petrece lucruri necurate, motiv pentru care corpul de control al primului ministru a trecut la verificarea societății. Fapt neadevărat.
Bătălia pentru sarea și grafitul României este în plină desfășurare. Cine va câștiga? România sau factorul extern?
Cerem Guvernului să înceteze cu asemenea practici de a distruge avuția națională a României și rugăm pe președintele țării, domnul Klaus Johannis, să intervina direct spre a stopa, în cazul SALROM, dar și în alte domenii, (Hidroelectrica, Romgaz, Portul Constanța, CEC Bank, etc.) asemenea practici păguboase pentru economia țării și periculoase pentru siguranța poporului român.
_________________
Constantin Boștină, Președinte al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Director General al revistei „ECONOMISTUL”
Nicolae Badea, Copreședinte al Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Vicepreședinte al ASPES
