Cine (ne) ia banii? Studiu de caz/gaz

Date:

Asistăm zilele acestea la discuții nesfârșite despre creșterea prețului la gaze, la electricitate, cum ne afectează și ce trebuie să facă statul astfel încât să își „protejeze” cetățenii, firmele. Am avut deja o ordonanță (OUG nr. 118/2021) care își propunea să protejeze cetățenii prin plafonarea prețului, care a fost modificata de 2 ori în câteva săptămâni, iar acum se vorbește și de o a treia modificare.

Dar unde se duc banii noștri ? Cui plătim gazul, curentul electric? Unde ajung banii, cine se îmbogățește ?

Să analizăm cum e cu gazul. 

România produce 80% din necesar, restul de 20% fiind importat de la Gazprom (Rusia). Anul trecut, în martie, prețul gazului românesc era de aproximativ 70 lei/MWh, în septembrie ajunsese la 100 lei/MWh, iar în decembrie ajunsese la 250 lei/MWh.

Avem doi producători principali: Romgaz – deținut de stat (cam 60%) și Petrom – privat (cam 40%). Haideți să vedem cine și cum beneficiază de creșterea de 180 lei, de la 70 lei (preț la care producătorii aveau un mic profit), la 250 lei/MWh.

În primul rând, să calculăm impozitele: (i) redevența, (ii) impozitul pe venitul suplimentar, conform OG nr. 7/2013 și (iii) impozitul pe profit, luând în considerare o producție internă de 1.000 MWh (în realitate e mult mai mare, dar nu contează pentru că voi calcula procente).

Venit suplimentar total : 180 x 1.000 = 180.000 lei.

Din acest „tort”, tăiem prima „felie”, redevența. Redevența este calculată la prețul de referință al gazelor naturale, care este calculat de ANRM pe baza unei metodologii eronate, în funcție de indicele CEGH Day Ahead din Austria, care nu are nicio legătura cu prețurile medii din România, fiind aproximativ  dublu, în ultimele luni.  Pe medie, cota de redevență e cam 7%, adică 30.100 lei, care merg direct la buget (7% x (250×2 – 70 lei) x 1000MWh).

Rămân 149.900 lei. Pe lângă redevență, producătorii noștri mai trebuie să dea la buget și impozitul suplimentar, introdus în 2013 de dl. Ponta (60% din veniturile de peste 45,71 lei, minus redevența, minus maxim 30% din venitul suplimentar pentru investiții), modificat în 2018, când, pentru veniturile suplimentare peste 85 lei/MWh, s-a introdus o nouă treaptă de impozit de 80% din venit minus redevența (fără să mai fie posibilă deducerea investiției și din această tranșă).

Să calculăm :

  • IVS1 = [(85-70) x 1000-(85-70) x 1000 x 7%-30% x (85-70) x 1000] x 60%= 5.670 lei
  • IVS2 = [(250-85) x 1000-(250-85) x 1000*7%] x 80%= 122.760 lei
  • IVS = IVS1 + IVS2 = 128.430 lei.

Din „tort” mai dăm la o parte o ditamai felia, și rămân 21.470 lei, profitul producătorilor. 

Credeți, însă, că asta e ce le rămâne lor? Nu, pentru că statul mai ia și impozit pe profit 16%, adică încă 3.435 lei. Profitul net al producătorilor rămâne, deci, 18.035 lei. 

Rezultă că avem 90% redevența + impozit suplimentar + impozit profit.

Din acest net (18.035 lei) să nu uităm însă că statul mai ia, în medie, 50% dividend, adică 9.017 lei. Pentru restul, adică pentru restul de acționari ai Romgaz și Petrom (OMV, bursa), rămân 9.017 lei. 

Concluzia e clară :

  • Din 100 lei creștere preț la gaz,
  • Statul ia 95 lei (impozite + dividend);
  • Investitorii privați iau:  5 lei (dividend).

În loc de „lei”, puteți pune ușor (multe) miliarde lei.

La energie electrică, situația este, mai mult sau mai puțin identică, având și acolo un impozit suplimentar de 80%, iar firmele de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO, etc.) produc peste 80% din totalul de energie electrică.

Soluția pentru criza prețurilor la energie este creșterea producției interne, inclusiv prin modificarea legii offshore si deblocarea proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră. Astfel, statul va avea suficienți bani pentru a-i proteja pe consumatori atunci când prețurile vor fi ridicate. 

Gabriel Biriș
Gabriel Biriș
Gabriel Biriș este avocat, partener al Biriș Goran SPARL.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...