O analiză a pieței muncii nu poate fi scoasă din contextul general al situației socio-economice a României. În primul rând, este corelată cu ritmul de dezvoltare, schimbarea structurii economiei naționale și de sistemul de educație. Din păcate, de 27 de ani, nu avem o strategie de dezvoltare care să dea o linie directoare și pentru piața muncii.

Creșterea accelerată a PIB-ului a favorizat piața muncii în 2015 și 2016. Aceasta s-a reflectat în scăderea șomajului de la 6,8% în 2015 la 6% în 2016 și tinde spre minimele de dinainte de criză. Rata totală de ocupare a forței de muncă a scăzut însă ușor anul trecut, cu 0,6%, iar în perioada 2017-2018 urmează să crească moderat.

Comisia Europeană în ultimul raport de țară subliniază dificultățile pe care le va întâmpina România din cauza demografiei negative. Populația activă continuă să scadă – în ultimul deceniu am pierdut 6% din totalul locuitorilor – ceea ce ne clasează pe a treia poziție ca amploare în UE. În plus, numărul persoanelor vârstnice este în continuă creștere, ceea ce va face ca până în 2020, populația în vârstă de muncă (20-64 de ani) să scadă cu 4%, în timp ce numărul persoanelor vârstnice este probabil să sporească cu 13% până în 2060.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament