Raportul de țară publicat recent de Comisia Europeană confirmă îngrijorările în legătură cu evoluțiile economiei României din ultimii ani. De altfel, au fost semnalate, în repetate rânduri, o serie de riscuri și vulnerabilități ale politicilor economice actuale. Din păcate pentru viitorul României, actualul program de guvernare este pe contrasensul evoluțiilor economiceregionale și internaționale. Politicile prociclice experimentate în mod populist, în ultimii ani, încep să scoată la suprafață dezechilibre tot mai adânci, care afectează stabilitatea și sustenabilitatea economică a României.
În absența reformelor structurale, creșterile de salarii și pensii s-au dus, previzibil, în inflație și importuri. Astfel, scăderea puterii de cumpărare a banilor a afectat tocmai persoanele și sectoarele ale căror venituri au crescut mai puțin. Iar aceste evoluții mai degrabă subminează decât să consolideze coeziunea socială.
România este singura țară din regiune care, în ultimii doi ani, acumulează deficite comerciale. Celelalte țări evoluează pe excedente comerciale, ceea ce indică faptul că, pentru România, este insuficientă valorificarea și consolidarea competitivității exporturilor.
Creșterea puternică a importurilor de bunuri de consum a culminat, în 2018, cu acumularea unui deficit comercial de peste 15 miliarde euro, nivel record pentru România. De exemplu, în trimestrul 4 din 2018, deficitul comercial a fost cu 1 miliard de euro peste cel al perioadei aferente din 2017. Cu alte cuvinte, așa cum s-a mai spus, politica economică axată pe stimularea consumului – care și-a găsit debușeul în importuri – a creat locuri de muncă, afaceri și venituri în străinătate, multe dintre acestea în economiile partenere din regiune.
În schimb, au fost neglijate complet politicile axate pe latura ofertei, care puteau susține mai degrabă exporturile, mediul de afaceri și investițiile. În absența unor preocupări reale pentru sectorul productiv autohton, vedem în prezent că economia noastră încetinește.
În ciuda unei ușoare creșteri a investițiilor străine directe în 2018, acoperirea deficitului de cont curent în ISD a devenit puternic negativă, la doar 50%. Această dinamică se găsește, în prezent, la extrema opusă a situației contului curent din anii 2013-2016.
Este evident faptul că politicile puternic prociclice din anii 2017 și 2018 au adâncit deficitele de cont curent, care au surclasat cu mult nivelul investițiilor străine directe.
În ceea ce privește gradul de acoperire al importurilor din exporturi, acesta se găsește, în continuare, pe un trend descendent, în condițiile în care creșterea exporturilor este inferioară ritmului importurilor.
Scăderea continuă a gradului de acoperire al importurilor din exporturi generează presiuni tot mai mari asupra deprecierii monedei naționale, evoluție care a culminat cu niveluri record ale cursului valutar în ultima perioadă, inclusiv pe fondul incertitudinii crescute ca urmare a adoptării intempestive și nefundamentate a OUG 114.
Este evident faptul că, date fiind și măsurile hazardate ale OUG 114, care au erodat puternic încrederea în economie, tocmai calitatea deciziei de politică economică este responsabilă pentru dezechilibrele economice cu care România se confruntă în prezent.
