EXCLUSIV: Cum a gestionat Germania pandemia Covid-19

Date:

De Jens Spahn. Traducere, Editare și Adaptare: Daniel Apostol

BERLIN – Germania este adesea menționată ca un exemplu pozitiv al modului de gestionare a pandemiei COVID-19. Am avut succes în prevenirea supraîncărcării sistemului nostru de sănătate. Curba infecțiilor este clar aplatizantă. Iar proporția cazurilor grave și a cazurilor de deces este mai mică în Germania decât în ​​multe alte țări. Dar acest lucru ne face să fim smeriți, mai degrabă decât a ne arăta prea siguri de noi înșine.

Eu văd trei motive pentru care, deocamdată, Germania trece relativ bine prin această criză. În primul rând, la momentul intrării în criză, sistemul german de asistență medicală era într-o formă bună; toată lumea a avut acces complet la îngrijiri medicale. Acesta este un merit nu doar al guvernului actual, ci al unui sistem care a fost construit de-a lungul multor guvernări. Cu o rețea excelentă de medici generaliști disponibili pentru a face față cazurilor mai ușoare de COVID-19, spitalele s-au putut concentra pe cei grav bolnavi.

În al doilea rând, nu Germania a fost prima țară lovită de virus, având astfel timp să se pregătească. Deși am păstrat întotdeauna un număr relativ mare de paturi de spital disponibile, în special în unitățile de terapie intensivă, am luat, de asemenea, în serios amenințarea COVID-19. În consecință, capacitatea de intervenție a țării a crescut foarte rapid cu 12.000 de paturi, până la 40.000.

În al treilea rând, Germania găzduiește multe laboratoare care pot cerceta virusul și mulți cercetători remarcabili în domeniu, ceea ce explică de ce a fost dezvoltat aici primul test rapid COVID-19. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de oameni, suntem capabili să efectuăm până la un milion de teste de diagnostic pe zi și în curând vom avea capacitatea de a efectua aproximativ cinci milioane de teste de anticorpi pe lună. Testarea extinsă este ca și cum ai aprinde  o lanternă în întuneric: fără ea, nu poți vedea decât nuanțe de gri; dar cu ea, puteți vedea detaliile în mod clar și imediat. Iar atunci când vine vorba de un focar de boală, nu poți ține sub control ceea ce nu poți vedea.

Cu siguranță, în calitate de ministru federal al sănătății din Germania, recunosc că vedem acum doar instantanee. Nimeni nu poate prezice cu deplină certitudine cum se va dezvolta pandemia în câteva săptămâni sau luni. Nu am impus “stare de asediu” la nivel național, dar am solicitat cetățenilor să rămână acasă în mod voluntar. Ca în multe alte țări, de două luni încoace trăim și noi sub restricții severe impuse vieții publice și private. Din ceea ce știm, a fost necesar și eficient acest răspuns la pandemie.

Cu toate acestea, consecințele blocării nu pot fi ignorate, motiv pentru care încercăm treptat să revenim la normal. Provocarea este că reducerea măsurilor de protecție este la fel de problematică precum impunerea lor. Deși funcționăm în condiții de profundă incertitudine, putem fi siguri cu privire la pericolul pe care îl prezintă un al doilea val epidemic. Astfel, rămânem vigilenți.

Numai timpul ne va spune dacă am luat deciziile corecte, așa că în acest moment sunt precaut în privința lecțiilor învățate din criză. Dar câteva lucruri mi se par clare deja.

În primul rând, este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce știu, ci și despre ceea ce nu știu. Acesta este singurul mod de a construi încrederea necesară pentru a lupta împotriva unui virus letal într-o societate democratică. Nicio democrație nu își poate obliga cetățenii să își schimbe comportamentul – cel puțin nu fără a suporta costuri mari. În urmarea de către toți a unui răspuns coordonat, colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.

În Germania, am reușit să încetinim răspândirea virusului, deoarece marea majoritate a cetățenilor dorește să coopereze, dintr-un sentiment de responsabilitate față de ei și de ceilalți. Dar pentru a menține acest succes, guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară pentru recuperare.

În al doilea rând, pe lângă informarea publicului, guvernele ar trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce li se cere. Deoarece sunt informați, cetățenii germani știu că revenirea la normalitate nu este posibilă fără un vaccin. Când ne gândim la noile noastre rutine zilnice, formula noastră este să furnizăm cât mai multă normalitate cu cât mai multă protecție necesară.

Atâta timp cât deciziile noastre despre locul și modul în care slăbim restricțiile se iau conform unor criterii clare și sensibile, avem încredere că cetățenii germani le vor susține. Deciziile noastre ar trebui să fie determinate de dovezi și să sublinieze reducerea riscului de infecție. Știm că distanțarea socială este cea mai eficientă protecție. Atunci când oamenii păstrează între ei o distanță de cel puțin 1,5 metri, riscul de infecție este redus substanțial. Și dacă putem asigura respectarea regulilor de bază de igienă, riscul scade și mai mult. Riscurile reziduale rămase pot fi gestionate în diferite moduri, în funcție de situație.

În al treilea rând, pandemia a arătat de ce o lume interconectată global are nevoie de gestionarea globală a crizelor. Din păcate, cooperarea multilaterală a devenit mai dificilă în ultimii ani, chiar și în rândul aliaților apropiați. Acum, când vedem cât de mult avem nevoie unul de celălalt, criza actuală ar trebui să fie un apel de trezire. Nici o țară nu poate gestiona de una singură o pandemie. Avem nevoie de coordonare internațională și dacă instituțiile care există în acest scop nu funcționează suficient de bine, trebuie să lucrăm împreună pentru a le îmbunătăți.

În al patrulea rând, noi europenii trebuie să ne reconsiderăm modul în care abordăm globalizarea, recunoscând că este esențial să producem  în cadrul Uniunii Europene bunuri esențiale necesare, cum ar fi echipamente medicale. Va trebui să ne diversificăm lanțurile de aprovizionare pentru a evita dependența totală de oricare dintre țări sau regiuni. Dar regândirea globalizării nu înseamnă reducerea cooperării internaționale. Dimpotrivă, eforturile comune dintre statele membre ale UE aduc deja progrese către obținerea un vaccin. Odată descoperit, va fi indicat să ne asigurăm că vaccinul este produs în Europa, chiar dacă va fi făcut disponibil la nivel mondial.

Ca majoritatea crizelor, și aceasta oferă oportunități. În multe domenii, a scos la iveală cel mai bun din noi: un nou simț al comunității, o mai mare dorință de a-i ajuta pe ceilalți și o flexibilitate și o creativitate reînnoite. Fără nicio îndoială, consecințele pe termen mediu ale pandemiei vor fi dure. Dar, în ciuda tuturor dificultăților și incertitudinilor care există, rămân optimist. În Germania și în alte părți, asistăm la ce sunt capabile democrațiile noastre liberale și cetățenii deopotrivă.

Jens Spahn este ministrul federal al sănătății din Germania.

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

Copyright: Project Syndicate 2020

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...

EY România a asistat Hidroelectrica în achiziția unor linii de business ale UCM Reșita

EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător...