Transporturile sunt fundamentale pentru economia și societatea noastră. Mobilitatea este vitală pentru piața internă și pentru calitatea vieții cetățenilor, în condițiile în care aceștia se bucură de libertatea de a călători. Transporturile permit creșterea economică și crearea de locuri de muncă; ele trebuie să fie sustenabile, în lumina noilor provocări cu care ne confruntăm. Transporturile sunt o activitate care se desfășoară la nivel mondial, de aceea este nevoie de o cooperare internațională puternică pentru ca acțiunile întreprinse să fie eficiente. [1]
Ținând cont de „Cartea Albă – Foaia de parcurs către rețeaua europeană unică de transport” publicată în 2011, a devenit evident că transportul modal va juca un rol pivot în viitorul transport European și Pan European. Cartea albă este concepută ca o hartă rutieră pentru o rețea europeană de transport și are ca obiectiv să creeze soluții competitive și resurse eficiente de transport.
Intervalul de timp al Cărții albe este 2050 (cu o primă evaluare în 2030) și obiectivele-cheie care vor contribui la o reducere cu 60% a emisiilor de transport de la mijlocul secolului sunt:

  • Fără mașini alimentate cu combustibili fosili în orașe;
  •  Utilizare a 40% de combustibili durabili cu emisii reduse de carbon în domeniul aviației; cel puțin 40% a emisiilor de transport maritim;
  •  O schimbare de 50% a traficului de călători și de marfă, interurban, pe distanțe medii, de la transportul rutier la cel feroviar și transportul pe apă.

Platformele intermodale sunt noduri de infrastructură care trebuie să faciliteze transbordarea de unități de încărcare intermodale, cum ar fi ISO-containere, macarale mobile, semi-macarale capabile de transfer de la un mod de transport la altul, în scopul de a utiliza avantajele oferite de fiecare mod de transport și de a crea lanțuri de aprovizionare în transportul durabil.
În scopul de a fi eficiente din punct de vedere economic, noile platforme intermodale interioare, urmează să fie construite în conformitate cu cerințele pieței și ar trebui să respecte evoluția pieței intermodale, cum ar fi posibilitatea manevrării de trenuri (700 m lungime), de a dispune de macarale mari montate pe șină pentru o mai bună eficiență în transbordare și să acopere toate modurile de transport principale (pe căi navigabile, feroviare, rutiere).

 Reteaua Core din EU (part): Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/maps_upload/09_01_2014SchematicA0_EUcorridor_map_outlined.pdf

Reteaua Core din EU (part): Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/maps_upload/09_01_2014SchematicA0_EUcorridor_map_outlined.pdf

Conform dicționarului de logistică Gabler, transportul multimodal este transportul mărfurilor cu un singur contract/document de transport, dar efectuat cu cel puțin două moduri diferite de transport. Emitentul acestui document este răspunzător pentru întregul lanț de transport, deși el poate fi implicat activ doar în anumite părți ale lanțului de transport, în ceea ce privește transportul fizic.
Nevoia unei platforme intermodale în port, ca parte a unei infrastructuri compatibile, presupune dezvoltarea ei de-a lungul unei rețele centrale de dimensiuni europene. Regulamentul Parlamentului European Nr. 1315/2013 din anul 2013 oferă liniile directoare pentru dezvoltarea Coridoarelor trans europene ale rețelei de transport (Ghidul TEN-T).
În contextul acestui ghid, România face parte din două coridoare de transport: coridorul Orient/Est-Mediteranean precum și coridorul Rin-Dunăre, care este Coridorul de interes din zona Galați.
Coridorul Rin-Dunăre conectează țările continental europene, Franța, Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, porturile românești de la Constanța și Galați, precum și Bulgaria, de-a lungul râurilor Main și Dunăre până la Marea Neagră, prin îmbunătățirea rețelei de cale ferată și interconexiuni pe căi navigabile interioare. De asemenea, la Coridorul Rin-Alpine se poate ajunge trecând prin mai multe noduri din Coridorul Rin-Dunăre. Acesta conectează România la Europa centrală și de Sud.
În anexa I din Regulamentul (UE) Nr. 1316/2013 al Parlamentului European – proiectele identificate pentru coridorul Rin-Dunăre – menționează portul Galați ca astfel de proiect, cu un accent pe dezvoltarea de platforme multimodale.
Coridoarele TEN-T și de bază ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, baza pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), domeniul prioritar 1a, care este stabilit pentru a îmbunătăți mobilitatea și multimodalitatea pe căile navigabile interioare, axându-se pe Dunăre. Obiectivele prioritare ale Planului de Acțiune 1a a EUSDR pentru căile navigabile interioare sunt:

  • Creșterea transportului de marfă pe apă cu 20% până în 2020 în comparație cu 2010;
  •  Rezolvarea obstacolelor pentru navigație, luând în considerare caracteristicile specifice ale fiecărei secțiuni de Dunăre și afluenții săi navigabili și să stabilească managementul infrastructurii eficiente pentru căi navigabile până în 2020;
  •  Dezvoltarea eficientă a platformelor multimodale în porturile la Dunăre și porturile interioare, să conecteze căile navigabile interioare cu transportul feroviar și rutier până în 2020;
  • Punerea în aplicare a „River Information Services” (RIS) pe Dunăre și afluenții săi navigabili și asigurarea schimbului internațional de date RIS preferabil până în 2020;
    l Rezolvarea deficitului de personal calificat și armonizarea standardelor de educație pentru navigația interioară în regiunea Dunării până în 2020, luând în considerare dimensiunea socială a măsurilor respective.
    Relevant pentru platformele intermodale, Planul de acțiune pentru domeniul prioritar 1a EUDRS, în context cu strategia României pentru transportul intermodal (NAIADES II), implică „dezvoltarea porturilor din bazinul Dunării în centre de logistică multimodală” și „promovarea transportului durabil în regiunea Dunării”. O platformă multimodală în regiunea Galați abordează toate punctele de mai sus.
    Portul din Galați este un port trimodal – feroviar-rutier-naval – și este singurul port de pe coridorul Rin-Dunăre care dispune și de linii ferate cu ecartament larg, precum și de posibilități de transpunere/transbordare a vagoanelor, fapt ce îi conferă un avantaj pentru derularea activității de transport intermodal, el putându-se defini ca un port pentamodal (asigurând acces rutier, feroviar pe 2 tipuri de cale ferată, fluvial și maritim).2 copyDin analiza de piață, rezultă că avantajul competitiv al portului Galați îl reprezintă:
    – Pe relația Europa de Vest – Europa de Est: conexiune directă în port a celor două sisteme feroviare (1425 mm și 1540 mm), unică în UE, facilitând traficul feroviar pe distanță lungă în conexiune cu navigația maritimă costieră în Marea Neagră (nave feeder);
    – Pe relația Orientul Mijlociu, Asia – Europa Centrală (țările fără acces maritim): pe transport fluvial portul poate fi accesat direct ;
    – Pe relația Marea Neagră-Marea Baltică (Katowice/Warsaw) – ruta prin Galați este mai scurtă cu cca 500 km decât cea prin Odesa și cu cca 200 km față de ruta prin Constanța.
    Portul Galați este competitiv cu portul Constanța doar pe segmentul de transport maritim cu nave cu pescaj de până la 7,3 m, care sunt nave feeder din bazinul Mării Negre. Portul Constanța deservește cu precădere nave mari (deep-sea shiping) limitat totuși și pentru acestea de strâmtoarea Bosfor. Principalii competitori ai portului Constanța sunt Burgas și Odessa
    Cele două porturi românești cooperează pentru diversificarea și creșterea calității serviciilor pe segmentele de piață pe care fiecare prezintă avantaje competitive prin oferirea de servicii combinate maritim-fluvial-feroviar.
    În anul 2013 a fost constituit un grup de lucru care a reunit toate organizațiile relevante pe plan local (Consiliul Județului Galați, Municipiul Galați), de la nivel sectorial (Direcția Regională Vamală Galați, CFR Infrastructură), precum și actorii implicați direct: CN APDM Galați, operatori portuar. Grupul a identificat că locația optimă pentru realizarea platformei multimodale este Portul Bazinul Nou deoarece este amplasat în zona industrială a municipiului, se învecinează atât cu Zona Liberă, cât și cu Parcul Industrial unde vor putea fi dezvoltate servicii logistice pentru mărfurile care se vor tranzita în platformă și beneficiază de conexiune directă feroviară atât la rețeaua națională cu ecartament normal (1435 mm ), cât și la rețeaua din fostele state CSI, cu ecartament larg (1524 mm).
    4Ca urmare, în anul 2014 s-a constituit parteneriatul proiectului „Platforma multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rin – Dunăre/Alpi” din organizațiile care dețin în administrare, respectiv în proprietate, bunurile care vor fi afectate de lucrările de construcții: CN APDM SA, PORT BAZINUL NOU SA, la care s-a alăturat SC METALTRADE INTERNATIONAL, proprietar al terenului adiacent zonei portuare afectate platformei, teren a cărui includere în proiect a fost necesară pentru crearea zonei de intrare/ieșire și control în platformă, ca urmare a limitării suprafeței disponibile în incinta portuară.
    Partenerii au încheiat acordul de parteneriat determinat de complexitatea proiectului, de caracterul său integrat, astfel încât să fie clar stabilite contribuția fiecăruia, sarcinile asumate și obiectele de investiții ce revin fiecăruia în urma realizării lucrărilor.
    Proiectul urmărește dezvoltarea până în 2020 a unui terminal intermodal cu o capacitate de 150.000 TEU/an în portul Galați , care va acoperi cererea până în 2030, astfel cum aceasta a fost identificată în baza analizei traficului, cu mențiunea că terminalul va fi echipat pentru a gestiona diferite tipuri de unități intermodale de încărcare (ILU).
    Proiectul a fost finanțat doar parțial în cadrul celui de-al doilea Apel de proiecte din cadrul Programului Mecanismul de Interconectare a Europei (Regulamentul UE 1316/2013 a instituit Mecanismul pentru Interconectarea Europei – MIE pentru finanțarea cu precădere a proiectelor prioritare identificate prin Regulamentul UE 1315/2013 ) și, pe cale de consecință, partenerii proiectului au decis să continue implementarea proiectului global în trei faze de dezvoltare, în funcție de sursa de finanțare identificată și de entitatea beneficiară a fondurilor, respectiv:
    – Etapa I – Modernizarea cheului – fază finanțată în cadrul contractului de grant INEA/CEF/TRAN/M2015/1130543, aflată în prezent în curs de implementare;
    – Etapa II – Reconfigurare infrastructură publică, respectiv o porțiune din drumul european E87 si E584;
    – Etapa III – Dezvoltarea platformei multimodale pentru operare și a zonei de acces intrare-ieșire.
    3Platforma Multimodală Galați se va întinde pe o suprafață de 145.585 mp; infrastructura portuară va fi modernizată, contribuind la: (1) creșterea eficienței manipulării navelor moderne cu capacități mai mari la cheu și sporirea condițiilor de siguranță și securitate și (2) facilitarea interconectării feroviare între Rusia și Uniunea Europeană prin Ucraina, prin integrarea a două tipuri de ecartament (1435 și 1520 mm) în operațiunile terminalului. Aceasta este de importanță strategică și poate iniția noi servicii multimodale între Europa și Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Reconfigurarea infrastructurii rutiere publice existente, în scopul de a fluidiza traficul public pe drumul european E87, va include reabilitarea unei părți din drumul E87 prin construcția unui pasaj rutier superior și a unui sens giratoriu. În al doilea rând, implementarea instalațiilor intermodale și de IT&C va spori capacitatea, eficiența, siguranța și securitatea operațiunilor portuare. Vor fi puse la dispoziție beneficiarilor două macarale pentru operațiunile de manipulare, dintre care una va fi utilizată pentru operațiunile navă-cheu (STS), rezolvând blocajul portului Galați din cauza lipsei infrastructurii pentru operațiunile directe navă-cheu, în timp ce cealaltă macara (RMG) se va ocupa de transbordarea unităților de încărcare între calea ferată și cea rutieră. Facilitățile preconizate sunt echipate cu tehnologii de ultimă oră, asigurând un zgomot redus și un consum redus de energie pentru operațiunile de manipulare a unităților de încărcare intermodală.

[1] COM(2011) 144 final/CARTE ALBĂ /Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor.