Care este rețeta supraviețuirii într-un mediu de afaceri cum este cel românesc (instabil, cu multe schimbări legislative)?
Anul acesta Cris-Tim sărbătorește 25 de ani. Pentru România acestor timpuri, e ca și cum ar fi trecut peste noi 50 de ani, pentru că am cunoscut tot atâtea provocări cât au cunoscut marile business-uri din Europa în 50 de ani. Au fost schimbări majore, bruște într-o țară care a avut o istorie și o evoluție total diferită față de țările capitaliste. O evoluție care, odată cu schimbările geopolitice din Europa de Est, a arătat falia reală între România și Europa de Vest. România a trecut prin schimbarea sistemului politic și odată cu această schimbare, la redefinirea constituției, legilor organice, a mii și mii de legi, a sistemelor administrative, fiscale, sociale. Pentru noi a fost un șoc, iar sub imperiul acestor schimbări rapide și majore a trebuit să facem mai mult decât să supraviețuim, a trebuit să construim și să dezvoltăm. Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este aceea a construirii de branduri care își țin promisiunea calității și pe cea a sincerității față de consumator. Fără branduri cu notorietate și un grad mare de încredere cucerit în piață putem fi simple companii furnizor pentru mărci proprii ale supermarketurilor. Adică putem să devenim oricând victimele prețurilor de achiziție mai mici găsite în vecini (ce au agricultură puternic subvenționată) sau peste continente.
Cum ar putea fi îmbunătățit mediul de afaceri din România?
Companiile românești trebuie să învețe să se asocieze, să construiască asociații reprezentative la nivel național care să se transforme într-un partener valoros de dialog, negociere și de construcție pentru guvern și administrația publică. Aceste asociații trebuie să definească standarde pentru fiecare industrie, standarde ce pot oferi un climat concurențial corect, care va duce la creșterea calității și securității produselor și la recunoașterea în piață a partenerilor valoroși. Aceste standarde pot avea putere de lege prin mecanismele legislative naționale ce permit acest lucru.
Activați într-un domeniu competitiv și cu mare potențial. Ce ar fi trebuit să se întâmple astfel încât antreprenorii români să fie stimulați să-și dezvolte afacerile?
Guvernul, Parlamentul și celelalte instituții care participă la bunul mers al lucrurilor în România trebuie să conștientizeze că un investitor român sau o companiei românească care a devenit strategică pe plan local, regional sau național merită același tratament ca și o companie străină care vine să investească în România. Pentru investiții similare, număr de angajați, impact economic și social etc. să primească aceleași stimulente ca și investitorii străini. Impozitarea pe muncă ar trebuie redefinită astfel încât să încurajeze consumul și dezvoltarea mai rapidă a piețelor și a companiilor. O altă dorință importantă a mediului de business este să avem un mediu economic predictibil cu o legislație stabilă.
La începutul anului estimați o creștere a cifrei de afaceri de 10%? Mai este o țintă de atins?
Grupul de companii Cris-Tim cunoaște o evoluție frumoasă a business-urilor și putem confirma că suntem în parametri și sperăm să depășim estimările până la sfârșitul anului 2016.
Care sunt nișele pe care doriți să vă dezvoltați în viitor?
În acest moment considerăm că am construit deja în zonele de interes, iar în viitor vom consolida business-urile din grup și vom încerca să câștigăm în fiecare piață o cotă cât mai importantă.
Care au fost efectele reducerii TVA asupra afacerilor dumneavoastră? Au crescut vânzările? Dacă da, la ce produse în mod special?
Efectul reducerii TVA a fost resimțit pozitiv de toți jucătorii din piață, iar impactul acestei decizii a favorizat creșteri de consum pe toate liniile. Este clar însă că românii și-au permis să mănânce produse de calitate mai bună, iar scăderea TVA-ului a făcut aceste produse mai accesibile. În acest fel s-a punctat și o evoluție importantă în creșterea calității vieții românilor dincolo de efectul cantitativ al creșterii puterii de cumpărare.
Cum a evoluat evaziunea fiscală după reducerea TVA? La cât estimați evaziunea fiscală în domeniul cărnii și preparatelor din carne?
Evaziunea fiscală a cunoscut scăderi importante în industria noastră datorită acestei decizii, însă lupta împotriva evaziunii este un proces continuu și nu poate fi controlată doar prin scăderea TVA-ului. Un cumul de factori importanți legislativi și administrativi participă la controlul și diminuarea drastică a evaziunii. Probabil cele mai bune date despre acest aspect le pot furniza reprezentații Ministerului de Finanțe.
La ce nivel al TVA s-ar reduce și mai mult evaziunea fiscală?
Este o întrebare grea fără un răspuns precis. Trebuie făcute studii de impact la nivelul economiei în contextul legislației și normelor actuale . Este un set de măsuri legislative care duc la scăderea evaziunii. Câteva dintre aceste elemente ar fi: favorizarea mediului de investiții și a celui de consum, legislație clară, predictibilă și un sistem de control bine pus la punct. De asemenea, Fiscul ar trebui să devină partenerul contribuabilului corect, în sensul că trebuie să prevină, să ofere consultanță și apoi să pedepsească dacă se dovedește reaua intenție .
Aveți o estimare câte firme există în industria cărnii și câte lucrează legal?
Pot să spun sigur că membrii Asociației Române a Cărnii lucrează legal.
Cum au evoluat preferințele de consum? Ce produse mănâncă românii?
Piața este din ce în ce mai segmentată, iar toată tipologia de produse prezente acum în piață își găsește cu succes consumatorii. Dacă produsul este de calitate, succesul este garantat.
Cum priviți punerea în practică a „Legii supermarketurilor”? Ce efecte estimați că va produce?
Demersul legislativ este unul bun, vorbind la general. Normal că vor mai exista discuții, negociere, upgradări ale legii până când se va ajunge la cea mai echilibrată variantă. Trebuia să apară o astfel de lege pentru a favoriza producătorii români și industria alimentară.
Este un cerc din care producătorii români nu reușesc să iasă. Nu produc pentru că nu au unde să vândă, iar marii retaileri spun că producătorii români nu pot să livreze cantitatea și calitatea cerute. Ce propuneri aveți, în calitate de președinte al Asociației Române a Cărnii, pentru a li se da o șansă și producătorilor români?
Este normal ca retailerii să-și apere confortul creat de ei prin pârghii de negociere în forță, este normal să-și apere sistemul pe care l-au construit ei pentru ei. Până în acest moment am trăit într-o piață cu un singur legiuitor: retailerii transformați în semi-oligarhi. Din acest moment se modifică echilibrul, iar contractele vor trebui să devină mai echilibrate, legea win-win să fie aplicată și funcțională. Să vă povestească domnii care reprezintă retailerii cum funcționează ei în Franța, Germania, Italia, Suedia, Danemarca etc. Tot după sistemul după care funcționau în România până acum? Tot cu aceleași taxe, sisteme de achiziții și politici de negociere?
Care este marja de profitabilitate pentru un business ca al dumneavoastră?
Lucrăm diferențiat, în funcție de gamele de produse și volume trimise în piață. La nivel general, practicăm o marjă de foarte mult bun simț, o marjă ce ne ajută să investim în continuare în tehnologie și calitate. Profiturile majore s-au dus până acum la supermaketuri. Dacă vă uitați pe cifre o să vedeți că lanțurile de magazine au ritm de dezvoltare și profitabilitate mult mai mare decât orice producător român. Și nu întotdeauna datorită infuziei de capital, ci datorită companiilor care livrează produse clienților prin intermediul lor și lasă o marjă de circa 40% la supermarketuri.
Ce au antreprenorii din alte țări (ex. Polonia, Ungaria etc.) și nu au cei români? Politici agricole, fiscale?
În primul rând, au o strategie de țară care dă firul roșu nealterat și neschimbat de nici un partid politic indiferent de succesiunea la putere. Această strategie definește și dă forma direcțiilor esențiale de susținere și dezvoltare a politicilor cu rol proactiv în: infrastructură, agricultură, fiscalitate & economie, educație, administrație publică, politici sociale. În al doilea rând, au o legislație mai coerentă, predictibilă care oferă un climat mai stabil investitorilor și actorilor vechi în economie deopotrivă. Infrastructura îi ajută la fel de mult, iar subvențiile din agricultură sunt extraordinar de utile.
La cât este estimată piața cărnii în 2016, față de 2015?
În ceea ce privește evoluția cărnii procesate, avem speranțe că vom asista la o ușoară creștere, față de 2015, în volum, dar este încă prematur să anticipăm cifre.
Sectorul laptelui trece printr-o perioadă dificilă. Cum resimțiți efectele eliminării cotei de lapte, dar și competiția cu giganții din domeniu?
Brandul nostru de lactate Mugura este produs de EcoFerm, compania membră a grupului Cris-Tim, fiind un model integrat de agro-afacere. Cu alte cuvinte, ferma vegetală susține ferma de vaci, iar laptele este procesat într-o fabrică modernă, după rețete delicioase și sănătoase într-o varietate savuroasă de produse: sana, iaurturi, chefir, lapte bătut, smântână. Deținând acest sistem integrat în domeniul lactatelor, singurul la această mărime din România, Crist-Tim nu este afectat de noul context de piață. Competiția creează mereu plus valoare în piață. Brandul Mugura cunoaște o expansiune rapidă în piață datorită calității produselor și sperăm să fim în curând printre brandurile de top din piața de lactate din România.
Cum vedeți viitorul producătorilor români de lapte și cum credeți că va evolua piața produselor lactate (cantitativ, dar și calitativ)?
Consumatorul român caută din ce în mai mult calitatea la un preț corect, iar noua lege a supemarketurilor va favoriza producătorii români. Piața nu va crește spectaculos din punct de vedere cantitativ și va crea o presiune mare la nivel concurențial în următoarea perioadă.
Ce efecte a avut Integrarea în UE asupra producătorilor români din industria alimentară și în mod particular asupra industriei cărnii și a laptelui?
Aderarea la Uniunea Europeană a venit cu avantajul că puteam să avem acces și la alte piețe, însă ne-a prins nepregătiți la nivel de know-how, mentalitate și tehnologie, iar companiile multinaționale, unele cu istoric de sute de ani și cu prezență la nivel mondial, au cucerit rapid cote de piață. Alte elemente favorizante au fost condițiile bune obținute prin negociere la nivelul Guvernului datorită investițiilor majore în România făcute de acestea. De asemenea, au avut de câștigat pentru că au avut parteneriate strategice cu lanțurile de supermarketuri care au venit în România. Începând însă cu prima parte a anilor 2000, industria alimentară românească a venit în forță, iar în prezent se bate umăr la umăr cu multinaționalele.
Cum estimați că vor evolua lucrurile pe aceste două piețe?
Cele două piețe vor cunoaște o segmentare puternică, un nivel crescut de concurențialitate ce se va traduce în creșterea investițiilor de către producători și într-un câștig net calitativ pentru consumatori. Acest lucru va fi posibil prin păstrarea „Legii supermarketurilor”. Vor supraviețui și magazinele mici care se vor orienta spre producători cu un foarte bun raport calitate-preț. Calitatea materiei prime și implicit a produselor finite vor dicta preferința în achiziții la raft.
Cum resimțiți competiția cu multinaționalele?
Competiția este motorul dezvoltării. Au adus în România mult know-how și au energizat piața. În acest moment sunt companii românești care se bat umăr la umăr cu multinaționalele, iar industria cărnii este una dintre cele mai competitive. Din această competiție trebuie să iasă întotdeauna câștigător consumatorul.
Cât vin produceți și unde distribuiți?
Modelul de business pe care îl aplicăm fermei viticole este în continuă dinamică. Încă nu am ajuns la maturitatea de a produce și distribui acest produs, dar am garanția că va fi un model de succes, ca de altfel toate investițiile din ultimii ani.
Ce investiții aveți programate pentru 2016 și în ce investiți? Aveți în vedere achiziții?
Vom continua în sistem ponderat investițiile, având în vedere că în ultimii ani am avut investiții majore. În acest moment, una dintre cele mai moderne fabrici din Europa aparține Cris-Tim, singurul producător de mezeluri din România care utilizează Tehnologia prin Înaltă Presiune (HPP), o inovație în domeniul siguranței alimentului care permite creșterea naturală a termenului de garanție. În acest moment, considerăm că am construit deja în zonele de interes, iar în viitor vom consolida business-urile din grup și vom încerca să câștigăm în fiecare piață o cotă cât mai importantă.
Câți angajați aveți? Intenționați să creșteți numărul angajaților?
Suntem o echipă de 2200 de angajați care muncesc zi de zi pentru a oferi produse de foarte bună calitate pentru milioane de clienți fideli. Dinamica business-urilor din grupul Cris-Tim va dicta în viitor creșterea echipei.
Mergeți și pe magazine proprii?Magazinele proprii sunt în număr mic și nu avem în plan creșterea rețelei. Aceste magazine au în acest moment și un rol social, oferind prețuri de fabrică la produse de calitate foarte bună comunităților unde sunt prezente.
Ce cotă de piață are Cris-Tim și ce țintă aveți privind creșterea acesteia?
Suntem în topul preferințelor românilor cu cele mai puternice branduri din industrie: Cris-Tim, Matache Măcelaru și mai nou Gama Gostat. Dorim să creștem în continuare prezența și cota în piață și să oferim soluția completă pentru mese delicioase: preparate din carne, mezeluri, lactate și, prin gama Bunătăți de la Cris-Tim, produse ready meal ce au la bază cele mai apreciate rețete, gătite de către români și nu numai.
Cum a evoluat exportul? Care sunt țările în care exportați și ce exportați mai mult?
În prezent, exportăm în circa 15 țări, iar gamele de produse exportate sunt diferite în funcție de specificul fiecărei țări. Astfel, produsele noastre sunt apreciate și se află pe mesele consumatorilor din: Anglia, Italia, Belgia, Irlanda, Cehia, Moldova, Cipru, Portugalia, Danemarca, Spania, Franța, Suedia, Germania, Ungaria, Grecia.
