„Rusia este ghidată de ideea că trebuie să fie o mare putere globală”

Date:

De ce își doresc rușii un lider puternic, autoritar, care să-i reprezinte ca națiune?
Fără îndoială că Putin conduce autoritar Rusia. Cu siguranță că toate deciziile importante se iau cu aprobarea lui. Toate deciziile ce țin de politica externă și în mare parte de politica internă a Rusiei sunt luate împreună cu el. Pe de altă parte, la fel de bine ai putea să te întrebi de ce nu a apărut Putin într-o altă țară, de ce nu există un lider ca Putin într-o țară occidentală, spre exemplu. Răspunsul este că el a apărut într-o țară care, istoric, a fost condusă de oameni ca el. El însuși este produsul unei culturi și al unui stat reprezentativ pentru oamenii care trăiesc în el, și nu era neapărat inevitabil să ajungă conducătorul Rusiei, dar era un scenariu perfect posibil. Cu alte cuvinte, putem spune că Putin este creatorul Rusiei secolului 21, dar Putin este în același timp creația Rusiei secolului 20.
Acum în Rusia se reamplasează în diferite orașe statui ale lui Stalin și, lucru foarte interesant, statui ale lui Ivan cel Groaznic, care este în istoriografia rusă un personaj important pentru devenirea statalității ruse. Însă nici Stalin, nici Ivan cel Groaznic nu sunt, în opinia mea, modele pe care să le etalezi în public și să le glorifici.

Atunci de ce e glorificat Stalin chiar și în manualele școlare? Oare pentru că este privit ca învingător al nazismului?
Victoria asupra nazismului este un element definitoriu al identității sovietice și post-sovietice. În discursul public din Rusia ultimilor 10 ani, dușmanul străin este etichetat ca nazist sau fascist. Un exemplu interesant este dat de discursul anti-ucrainean, în care ucrainenii sunt numiți fasciști pentru că luptă împotriva separatiștilor pro-ruși din regiunile Donețk și Luhansk. Stalin este un simbol al victoriei împotriva fascismului. De aceea, el este prezentat drept unul dintre eroii naționali de către cei care construiesc și apără simbolurile naționale.

Majoritatea rușilor percep destrămarea URSS ca o pierdere și de aici nostalgia după Stalin?
Da, cu siguranță. A fost o pierdere, o înfrângere, o trădare… Dar din punct de vedere general uman mie mi se pare un nonsens. Pe om ar trebui să-l preocupe felul în care trăiește, pe ce lume trăiește, nu dimensiunile țării în care trăiește. Cred că orice om ar prefera să trăiască în Luxemburg, spre exemplu, și să o ducă bine, decât să trăiască într-un bloc cenușiu de patru etaje la periferia unui oraș din Federația Rusă și să viseze la măreția de altădată a URSS-ului.

Documentarul realizat de principalul opozant al lui Putin, Alexei Navalnîi, a scos zeci de mii de ruși în stradă. Se întrevede o schimbare în Rusia?
Eficiența mișcării de protest de acum este uimitoare. Cred că și autoritățile ruse au fost luate prin surprindere de amploarea acestora, pentru că, până în prezent, mișcările de protest au avut loc doar în câteva mari orașe din Rusia. În timp ce acum, acțiunile de protest s-au desfășurat în 100 de orașe. Nu știu dacă putem vorbi de o schimbare. Două aspecte ies acum în evidență. În primul rând, Vladimir Putin este în continuare la fel de popular ca în urmă cu trei sau cinci ani. Poate cu o scădere în sondajele de opinie de la 86% la 80%, care este în cele din urmă nesemnificativă. De cealaltă parte, cel mai mult a avut de pierdut actualul prim-ministru, Dmitri Medvedev, a cărui popularitate a scăzut sub 50%, pe la 40% și un pic.

Este afectată puterea de la Moscova de accesul liber la canale media alternative, via internet?
În orașele mari o parte a tinerilor se îndreaptă spre internet pentru informare. Dar numărul lor este relativ mic. Și în orice caz, Rusia are un sistem destul de eficient de cenzură în ce privește internetul. În plus, important este și faptul că principale surse de informație, chiar și online, nu sunt cu adevărat independente. Pe Facebook poți vedea un flux de știri mai degrabă echilibrat, lumea postează informații despre evenimentele curente din surse variate. Facebookul însă are o cotă relativ mică de piață în Rusia, poate tocmai pentru că „majoritatea lui Putin” – cei peste 80% care îl susțin – preferă un flux de știri omogen și neproblematic. Cele mai populare rețele sociale sunt Odnoklasniki, rețea pentru colegi de școală și absolvenți, și Vkontakte, varianta rusească a Facebook-ului. Majoritatea rușilor preferă aceste rețele de socializare autohtone, în care sursele sunt predominant rusești, iar informația provine mai degrabă din ziare și portaluri care nu contrazic agenda Kremlinului. Mass-media de opoziție este extrem de puțin numeroasă și aproape toată concentrată la Moscova. De altfel, în Rusia, un ziar, un post de radio sau televiziune de opoziție nu este același lucru cu mass-media independentă din Occident.

Cum percep rușii sancțiunile impuse de Occident după anexarea Crimeei?
Mesajul oficial a fost că Rusia trece printr-un moment dificil și este pedepsită pe nedrept – pentru că Crimeea a fost și este a Rusiei și această reunificare a fost făcută pentru reîntregirea națiunii. Concluzia acestui discurs este că rușii trebuie să strângă cureaua pentru că Occidentul le vrea răul, că ei trebuie să lupte și să reziste. Și pe fondul acestui discurs naționalist lumea a reacționat pozitiv și a acceptat o scădere a nivelului de trai, fără ca acest lucru să se reflecte într-o atitudine critică la adresa puterii.

Intelectualitatea rusă și-a pus tot timpul problema apartenenței culturale: occidentală, slavofilă sau asiatică. Cum încearcă acum să-și definească identitatea?
Eu cred că identitatea oricărui popor este formată și de discursul public. Dacă discursul public din Rusia prezintă Occidentul ca pe o lume mai degrabă dușmănoasă, ostilă, este firesc ca oamenii să-și asume așa-numita identitate a „cetății asediate” – noi suntem aici o insulă, n-avem nici un prieten în lumea înconjurătoare. Alternativa este o deschidere în cealaltă direcție, spre est.

Dar de ce este Occidentul ostil – de ce este perceput ca o lume ostilă?
Pentru că prea puțini ruși călătoresc în Occident încât să-l cunoască, pentru că valorile occidentale ale liberalismului și toleranței sunt percepute ca o potențială amenințare la adresa valorilor rusești, mai conservatoare. Iar în plan geopolitic, Rusia se consideră un pol de putere, pentru care un Occident puternic este un concurent, dacă nu chiar un adversar.
Majoritatea populației din Rusia, ca și din orice altă țară, nu gândește în termeni de identități și alianțe suprastatale. Cei mai mulți dintre oameni nu știu și nu decid care sunt dușmanii și aliații țării lor, ei află lucrurile astea de la televizor. Ne putem întreba dacă ideologia eurasiatică este dominantă la nivelul elitei rusești. Dar la nivelul populației, nu se poate vorbi despre așa ceva. Mi s-ar părea greșit să spunem că rușii sunt eurasianiști, pan-slaviști, să le punem o asemenea etichetă. În orice societate, mulți oameni pur și simplu nu se preocupă de asemenea probleme. Probabil că, cu cât este mai democratică societatea, cu atât și numărul de oameni care se gândește la astfel de lucruri e mai mare.

Politica externă denotă dorința Rusiei de a fi o superputere?
Se poate spune asta, dar, în mod egal, există și un efort propagandistic foarte puternic. Postul Russia Today emite peste tot în lume – și te întrebi ce interese geostrategice are Rusia în America de Sud, unde emisiunile sale sunt în limba spaniolă. Este evident că are interese mari în regiune. Însă noi vedem doar o mică parte din campania dusă de Rusia în plan extern.

Care ce scop are?
Asta este întrebarea, nu-i așa? Cu siguranță are niște scopuri pe termen mediu și lung… Eu nu cred că a existat un plan de tipul „să ocupăm Crimeea și gata, am terminat”. Pentru că toate acțiunile Rusiei sunt mai degrabă ghidate de ideea că ea trebuie să fie o mare putere, să se afirme ca o mare putere și, în felul acesta, să controleze relațiile pe care le are cu celelalte state.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...