Economistul: Feudalism intelectual. Monstrul de sub patul inovării

ALEXANDRU GEORGESCU

Dacă Prometeu i-ar fi adus omenirii focul chiar în zilele noastre, avocaţii şi consultanţii de afaceri ai titanului ar fi avut grijă ca omenirea să plătească pentru fiecare chibrit pe care l-ar fi aprins. Să nu mai vorbim de costurile de licenţiere pentru aplicaţiile metalurgice şi culinare şi să nu mai vorbim de riscul ca presiunea divină să-i determine pe legislatorii muritori să extindă drepturile acestea în perpetuitate, eventual în incremente de câteva decenii, să nu se prindă oamenii.

Aşa au ajuns să funcţioneze sistemele de apărare a proprietăţii intelectuale, spre detrimentul profund al consumatorilor şi al ideii de inovare şi avans tehnologic. Ultimii ani au împământenit o stare de fapt în care etica şi bunul simţ în domeniul proprietăţii intelectuale au devenit nu doar desuete, ci şi contraproductive. Cu atât mai îngrijorător este faptul că aceste involuţii se petrec tocmai acum, când maturitatea economiilor avansate şi saturaţia consumeristă impun inovaţia şi cercetarea tehnologică drept sursă primară de creştere economică.

Ultimele mele articole s-au axat pe pirateria informaţională, ca fenomen la nivelul consumatorilor, şi pe abuzurile la care ar recurge guvernele şi companiile păgubite pentru a întreţine modele de afaceri depăşite. Am analizat şi noţiunile unilaterale de dreptate la care se apelează fără a se lua în considerare pagubele colaterale înregistrate la nivelul celui mai interconectat mediu al sferei umane. Şi acest articol se va încadra în drama epocii schimbărilor de paradigmă, însă se va concentra pe „mafia brevetelor de invenţie” şi asupra modului în care corporaţiile se întrec în curtea de judecată, nu pe piaţa liberă, pentru a-şi asigura ascendentul. Complicitatea structurilor guvernamentale nu poate fi negată. Această complicitate se manifestă, în primul rând, pasiv, prin incapacitatea sau lipsa de voinţă de a reforma birourile de brevete şi legislaţia aferentă, care sunt depăşite moral, ignorate în spirit şi nerespectate în literă. La nivel activ, legislaturile se întrec în a prelungi monopolurile asupra diverselor drepturi, inclusiv de autor, chiar şi atunci când interesul public este prejudiciat.

Conceptul viciat. Domeniul brevetelor de invenţie nu este primul în care legislaturile şi executanţii se văd depăşiţi de dezvoltarea independentă a economiei şi societăţii, iar ritmul redus de producere a ajustării serveşte numai la prelungirea durerilor „erupţiei dentare” a societăţii informaţionale şi post-industriale. Conform justificării economice a brevetelor (chiar şi a mărcilor) de orice fel, firmele pioniere au nevoie de timp pentru a recupera costurile investiţiei lor iniţiale. În cazul invenţiilor, monopolul este acordat pe o perioadă fixă de timp în schimbul dezvăluirii tuturor aspectelor legate de invenţie pentru ca şi alţi actori economici să beneficieze în raport cu propria activitate. Inventatorul poate să licenţieze dreptul de folosire a noutăţii, extrăgând rente, sau să-şi păstreze dreptul exclusiv de utilizare.

Dacă nu ar exista stimulentul protecţiei legislative, atunci două scenarii ar avea loc – fie nimeni nu ar mai depune efortul de a inventa lucruri, pentru că le-ar oferi un beneficiu gratuit copiatorilor în daună proprie, fie ar depune eforturi extraordinare pentru a menţine secretul noutăţii. Al doilea caz este cel mai interesant – cum reţetele culinare nu sunt considerate brevetabile, avem exemple clare ale acestui comportament în cadrul corporaţiilor cum ar fi Coca-Cola, cu reţeta secretă a concentratului necesar preparării băuturii, sau a sosurilor secrete de la diverse reţele de fast-food, care au şi introdus conceptul în marketing. La nivel medieval, avem ghilde şi bresle de artizani care îşi păzeau cu gelozie secretele – sticlarii din vestitele ateliere Murano îşi pierdeau viaţa dacă încercau să părăsească insula, iar primii viermi de mătase ajunşi în Europa erau marfă de contrabandă foarte preţioasă, scoasă din China cu riscul morţii temerarilor.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.