Fonduri europene. Efectul de balast în garantarea publică a creditării IMM

Economistul nr. 5 (serie nouă), 13 Februarie 2012

      IONEL BOSTAN

      SLĂBICIUNI ÎN ALOCAREA ȘI UTILIZAREA CÂTORVA SUTE DE MILIOANE DE EURO PROVENIND DE LA BUGETUL UE, DESTINATE FACILITĂRII AFACERILOR MICI ȘI MIJLOCII. CURTEA DE CONTURI A UE CONSTATĂ CĂ ÎNTÂRZIERILE DIN ETAPA DE PLANIFICARE A FONDULUI DE GARANTARE PENTRU IMM AU ÎMPIEDICAT REALIZAREA UNEI ALOCĂRI EFICACE ŞI AU CAUZAT ÎNTRERUPEREA SPRIJINULUI PENTRU UNII INTERMEDIARI FINANCIARI.      

      NU AU FOST STABILITE STANDARDE DE NOTARE PE BAZA CĂRORA CANDIDATURILE INTERMEDIARILOR FINANCIARI SĂ FI PUTUT FI EVALUATE, NOTATE ŞI COMPARATE ÎN FUNCŢIE DE GRADUL ÎN CARE ÎNDEPLINEAU CRITERIILE RESPECTIVE.

      LA LIPSA DE PRECIZIE A CRITERIILOR DE SELECŢIE SE ADAUGĂ EXISTENȚA UNOR DEFICIENŢE LA NIVELUL DOCUMENTAŢIEI FONDULUI EUROPEAN DE INVESTIŢII REFERITOARE LA STABILIREA PARAMETRILOR DIN ACORD, INCLUSIV VOLUMUL DE REFERINŢĂ ŞI RATA MAXIMĂ. PREZENȚA EFECTULUI DE BALAST: 38% DIN NUMĂRUL DE ÎMPRUMUTURI AU FOST ACORDATE UNOR IMM-URI CARE DISPUNEAU DE GARANŢII REALE SUFICIENTE (NEMAIAVÂND NEVOIE DE SPRIJIN PUBLIC) ŞI CARE, PE DE ALTĂ PARTE, NU AU UTILIZAT ACESTE ÎMPRUMUTURI PENTRU INOVARE, CUM ERA STABILIT INIȚIAL.

      Așa cum probabil se cunoaște, pieţele financiare sunt circumspecte în ceea ce priveşte investiţiile în firme noi, pe care le percep ca având un risc ridicat. Iar dacă e vorba despre întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), cu atât mai mult… Referindu-ne la spațiul Uniunii Europene (UE), acestea reprezintă 99% din totalitatea entităților economice. Confruntându-se cu accesul limitat la credite, în condițiile în care totuși asigură cca. 75 milioane locuri de muncă, organismele UE au luat în calcul necesitatea unor facilități pentru acest tip de firme. Dealtfel, chiar Strategia de la Lisabona a subliniat că iniţiativele antreprenoriale şi inovarea trebuie stimulate şi încurajate. Drept urmare, una dintre măsurile de sprijin ale UE – Fondul de garantare pentru IMM (FGIMM) – facilitează tocmai accesul acestora la finanţare.

      Fondul, potrivit Raportului special nr. 4/2011, elaborat de Curtea de Conturi a UE (CCUE), cuprinde diferite sisteme de garantare a creditelor, impunând anumite condiții. Să amintim doar că sprijinul pentru aceste tranzacții este condiționat de angajamentul instituțiilor emitente de a acorda o parte semnificativă din lichiditățile rezultate din capitalurile mobilizate pentru noi împrumuturi într-un termen rezonabil. Instrumentului în discuție (FGIMM) i s-a alocat aproape un miliard de euro în perioada 1998-2013, pe parcursul a trei programe cadru succesive. La sfârşitul anului 2009, FGIMM garanta un portofoliu total de credite în valoare de 10,6 miliarde de euro. Programului cadru pentru inovație și competitivitate (CIP) îi este alocată suma de 510 milioane de euro.

      În practică se recurge la aceste disponibilități doar atunci când împrumuturile garantate nu pot fi rambursate, iar pentru fiecare intermediar în parte se stabileşte o valoare maximă a obligaţiei. La 31 decembrie 2009, suma totală a cererilor de executare a garanţiilor plătite în cadrul CIP a fost de 1,7 milioane de euro. Eligibilitatea presupune ca entitățile să corespundă definiţiei date de Comisie în vederea obținerii garanţiei, respectiv ”acele întreprinderi care au mai puțin de 250 de angajați, a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane de euro și/sau al căror bilanț anual total nu depășește 43 de milioane de euro”. De asemenea, IMM-urile trebuie să îndeplinească criteriul de întreprindere autonomă.

      [...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.

Fiţi prima persoană care comentează acest articol!