Economistul - Editorial: Greșit, domnule secretar de stat!, CONSTANTIN BOȘTINĂ

Luni, 16 ianuarie 2012, citeam ca în fiecare dimineață presa economică. La rubrica din Ziarul Financiar, „ZF pe scurt”, îmi atrage atenția o știre pe care o citez: „Vânzarea de titluri de stat direct către populație sau reducerea valorii nominale a unui titlu pentru creșterea accesibilității la nivelul investitorilor persoane fizice ar implica un efort birocratic care nu se justifică”. Recunosc că o asemenea știre m-a contrariat și am fost motivat să citesc în interiorul publicației articolul pe larg. Era un articol semnat de Răzvan Voican și prezenta comentarii pe marginea unor puncte de vedere pe tema titlurilor de stat ale secretarului de stat în Ministerul Finanțelor Publice responsabil cu Trezoreria. Titlul articolului, el însuși transmitea un mesaj: „Finanțele nu vor bătaie de cap cu vânzarea de titluri de stat către populație”.

Înainte de a prezenta opinia mea în problemă, voi cita unul din punctele de vedere ale secretarului de stat exprimate în articolul menționat: „Sunt adeptul unui portofoliu restrâns de instrumente de finanțare și nu văd de ce am deschide un nou canal, mai ales că, așa cum se poate vedea, nu avem nicio problemă de finanțare de pe piață. Ar fi o întreagă nebunie să procesăm în trezorerie sute de oferte de la populație și să anunțăm rezultatul, ar însemna să ne blocăm activitatea câte o zi întreagă și nu văd rațiuni pentru a face așa ceva”.

Părerea mea, exprimată în ultimii 2-3 ani, este că vânzarea titlurilor de stat prin emisiuni speciale numai pentru populație este o soluție foarte bună pentru finanțarea economiei. Asta cu atât mai mult cu cât criza economico-financiară și austeritatea în Uniunea Europeană vor dura încă ani buni, iar costurile finanțărilor externe sau prin băncile din România vor crește. De ce să plătească statul român dobânzi ridicate care să încurajeze în special băncile să nu finanțeze economia reală? Aș mai sublinia faptul că banii obținuți din vânzarea titlurilor de stat către populație trebuie folosiți efectiv pentru finanțarea economiei reale, pentru investiții noi și crearea de locuri de muncă, nu pentru cheltuieli bugetare ineficiente sau pentru pensii și salarii.

Procedura vânzării titlurilor de stat către populație este folosită și de alte state. Și România a apelat la ea în perioada interbelică din secolul trecut. Efectele surselor atrase de statul român în acest fel au susținut o bună parte a investițiilor făcute în acea perioadă. Atunci nu exista tehnologia informatică de azi, care face mult mai facilă organizarea unui asemenea canal, fără efort birocratic.

Odată realizată o asemenea emisiune de titluri de stat vândute populației se poate organiza și tranzacționarea acestora pe piața de capital, cu efecte benefice atât pentru deținători, cât și pentru impozitarea pe tranzacțiile bursiere. Efecte benefice ar fi pentru revigorarea pieței de capital, dar și pentru implicarea în susținerea finanțării economiei românești.

Înțelegem foarte bine că sunt unele motivații, în afara celor birocratice, pentru care Ministerul Finanțelor Publice, prin vocea secretarului de stat, exprimă asemenea opinii. A nu lărgi canalele de finanțare și prin atragerea populației la creșterea resurselor statului pentru investiții și crearea de noi locuri de muncă este un lucru profund greșit și evident neeconomic.

Și pentru că am convingerea că o asemenea politică de menținere a actualelor canale de finanțare este periculoasă pentru economia României, pentru mediul de afaceri, propunem conducerii Ministerului de Finanțe să abordăm împreună, în cadrul dezbaterilor inițiate de Asociația Generală a Economiștilor din România privind Programul de Modernizare Economico-Socială a României, tema de mare actualitate legată de diversificarea surselor de finanțare a economiei românești, evident în condiții mult mai avantajoase decât ceea ce se întâmplă în prezent.