Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Hidroelectrica, împotriva curentului. Apa trece, pietrele de moară rămân

Economistul nr. 25-26, 02 iulie 2012

Hidroelectrica, împotriva curentului. Apa trece, pietrele de moară rămân

Fiecare zi aduce elemente de cel mai mare interes în legătură cu „insolvența Hidroelectricii”. Practic, se confirmă sau se infirmă, cu o viteză amețitoare, supozițiile (sau părți ale acestora) referitoare la respectiva „afacere”. Din acest motiv, evităm să ne pronunțăm tranșant asupra unor elemente ale „Dosarului”, mulțumindu-ne – în anumite cazuri –, sub rezerva unor reveniri, la consemnarea câtorva luări de poziție, iar apelul pe care îl facem la trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat poartă girul autenticității, atât ca experiență personală a autorului, cât și ca valoare certă, conferită de documente oficiale.

NODUL GORDIAN. Conceptul de „băieți deștepți” (dacă, în genere, putem să vorbim despre un astfel de concept) a apărut într-un context care nu poate fi eludat decât prin asumarea riscului de a denatura grav fapte și date perfect controlabile. Autorul conceptului n-a fost, în spațiul public, altul decât actualul președinte al României. Ne aflam în anul de grație 2006. DIICOT declanșase o anchetă privind contractele preferențiale încheiate de componente ale sistemului (Centralele de la Turceni și Rovinari) care provocaseră pierderi de 500 milioane de dolari (calculele se făceau, pe atunci, în moneda SUA). „Băieții deștepți” (intermediari și consumatori de energie ieftină, cu mult sub prețul pieței) se aflau în conexiune cu cauze penale care primiseră denumiri cumplite: „subminarea economiei naționale”, „acte de trădare națională”. Ce s-a ales cu dosarele respective reprezintă o „poveste” care merită să fie readusă în atenție cu o altă ocazie.

Între firmele deținute de „băieții deștepți” se afla și „Europec”. Cumpăra electricitate cu 124,6 lei/MWh și o revindea la prețuri mult mai mari. În intervalul 2006 – 2012, prejudiciul adus Hidroelectricii a fost de 118,5 milioane de lei. Ei bine, administratorul judiciar abilitat să acționeze în virtutea procedeelor specifice insolvenței, managing partner „Euro Insol”, Remus Borza, a denunțat marți, 26 iunie a.c., contractul cu „Europec”. Între motivele invocate se află și faptul că „Europec”, chiar în condițiile deosebit de avantajoase în care achiziționa energia electrică, avea restanțe la Hidroelectrica în valoare de 37 milioane de lei.

Evident, „Europec” nu se găsește în rândurile celor nai înavuțiți „băieți deștepți” din confreria de tip căpușă a Hidroelectricii. Dar, exemplul dat de administratorul judiciar prefațează, potrivit tuturor declarațiilor oficiale, operațiunea generală de renegociere în trei zile din luna iulie a.c. a contractelor pe care le-a încheiat Hidroelectrica în ultimii ani, operațiuni menite să taie „nodul gordian”. Nu știm ce se va întâmpla și privim cu multe rezerve astfel de declarații „militante”. O experiență îndelungată îndeamnă la prudență.

Pentru a nu lăsa loc ambiguităților, notăm companiile care au avut (și multe au) cele mai consistente privilegii de la Hidroelectrica, cifrele prezentate indicând valoarea contractelor aferente: Alro – 322,47 milioane lei; Energy Holding – 280,25 milioane lei; Alpiq RomEnergie – 204,35 milioane lei; ArcelorMittal Galați – 185,46 milioane lei; EFT România – 136,68 milioane lei; Alpiq Romindustries – 130 milioane lei; Electromagnetica – 124,95 milioane lei.

DOSARUL NR. 22.456. Admiterea cererii de insolvență a Hidroelectricii este inclusă în Dosarul Tribunalului București cu nr. 22.456. Filele acestui Dosar se constituie într-o veritabilă lecție despre insolvență. În esență, însă, trebuie reamintit că insolvența a fost cerută pe temeiul lipsei de bani în vederea achitării datoriilor acumulate de Hidroelectrica. Sunt luate în calcul, între altele, 206 milioane de lei echivalentul dividendelor pentru MECMA, 44,4 milioane de lei datorii la Fondul Proprietatea, redevențe neplătite la Apele Române, în valoare de 160,4 milioane de lei, precum și datorii la Turceni și Nuclearelectrica de 69 milioane de lei.

Trebuie spus limpede că raportul administratorilor pentru activitatea din anul trecut a Hidroelectrica, întocmit pe 25 mai a.c., nu anunța că la 15 iunie avea să se ceară insolvența și să fie obținută în numai cinci zile. Nici raportul auditorului, întocmit tot pe 25 mai 2012, nu anticipa cererea de insolvență. În raportul oficial se spunea: „Hidroelectrica, deși s-a confruntat în anul 2011 cu o secetă severă, a avut o cotă de piață de circa 23,75% din total producție de energie electrică în sistemul energetic național în condiții profitabile, gestionând eficient resursele de apă. Pentru încheierea exercițiului financiar al anului 2011 în condiții de profitabilitate au fost luate o serie de măsuri tehnico-economice de reducere a cheltuielilor la strictul necesar fără a afecta funcționarea activității de producție a societății în regim de siguranță în vederea încadrării în veniturile realizate, măsuri prezentate și în Consiliul de Administrație al societății”.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Convorbire cu dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva
De universul pădurii se leagă atât de multe din existența cotidiană, economic vorbind, încât orice punere în temă greu poate evita convenționalul. Și totuși, o prezentare făcută cu competența și autoritatea exprimate dinspre interiorul domeniului este de natură să ofere o imagine captivantă, bogată în informație, asupra unui sector mereu de interes și, uneori, fascinant. Interlocutor este dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Alexandra Rizea: În ce măsură se realizează obiectivele esențiale care au motivat înființarea fondurilor private de pensii, degrevarea bugetară a asigurărilor sociale de stat și stimularea economiei?
Marian Sârbu: Pensiile private completează sistemul public în scopul furnizării unui venit de înlocuire adecvat pentru viitorii pensionari.

JOSÉ PIŇERA, Traducerea Bogdan C. Enache
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) și Ambasada Republicii Chile în România au organizat, la 6 decembrie a.c., seminarul internațional „Calea spre asigurarea unor pensii adecvate: experiența sistemelor din România și Chile”.

Brandingul mobil are puterea de a readuce suporterii la stadion. Însă, înainte ca acest lucru să se întâmple, cluburile românești trebuie să facă efortul de a investi în aplicații pe care fanii să și le poată instala pe telefoane ori tablete. Deocamdată, există doar câteva astfel de programe. „Liga 1”, dezvoltată de „StaS Bandol”, este o aplicație care se adresează tuturor celor interesați de campionatul național de fotbal.

Pentru mulți, în afara contactului cu unele aparate deschise și lăsate cu sonorul tăiat în vreun colț de încăpere (într-un magazin sau într-un cabinet stomatologic, de exemplu), televizorul își pierde din importanță. La cafenea sau la restaurant, „cutia” apărută în urma mixului de idei smith-baird-nipkowiene este victimă sigură: cine vrea să evadeze pentru scurt timp din discuția față-în-față se folosește de telefonul mobil.

O recentă călătorie în Italia – Roma, Parma, Veneția, Milano, Riomaggiore, Monterosso, Parco Nazionale della Cinque Terre – mi-a deschis orizontul asupra unor aspecte economice, sociale și culturale demne de reflecție, mai ales prin raportare la realități actuale din spațiul românesc.

Despre „Martin cheltuitorul” și legătura dintre deficitul comercial și performanța managerială în fotbal
Campionatul European s-a încheiat, scurta vacanță de vara, la fel, iar, acum, la jumătatea lunii august, fotbalul european se pregătește să-și repornească întrecerile interne. Premier League, probabil cel mai puternic campionat de pe Bătrânul Continent, se urnește pe 18 august.

Anemierea instituțională și căderea economică, de care e cuprinsă România de câțiva ani buni, nu cred că ar mai trebui demonstrate nimănui. Românii le cunosc nemijlocit și le resimt dureros, străinii le află numaidecât ce se apropie de țara noastră și văd că binele, măsurat cu atâția descriptori, scade, iar răul, și el evaluat printr-o altă mulțime de indicatori, crește.

PARTE ȘI ÎNTREG. Întâlnirea noastră aniversară, prilejuită de împlinirea a șaizeci de ani de la înființarea Institutului de Proiectări Miniere - în care am avut cinstea să îndeplinesc, într-o anumită perioadă, funcția de director general - are, desigur, darul aducerii aminte de împlinirile profesionale ale celor ce le-a fost dat să lucreze la IPROMIN, dar depășește cu mult acest segment de specialiști, prin semnificație, prin mesaj. Cunoașterea trecutului are, totodată, darul (indiferent de domeniu) evaluării realităților prezente întru luminarea căilor de evoluție viitoare.

Acesta este titlul unei cărți pe care o voi scrie. Deopotrivă titlul și cartea ar dori să surprindă chimia relației dintre jucătorii societali atunci când arbitrii sunt și ei oameni-jucători și pot, la rândul lor, greși, omenește, în… favoarea lor.

editorial Atât timp cât economia va fi o știință plurală, în ideea în care va întreține coabitarea a mai (prea?) multe „moduri economice de gândire”, a mai (prea?) multe „viziuni epistemice”, vor exista reacții asimetrice atunci când se anunță Premiile Nobel în materie, vreme de inventar prin debaraua cu aserțiuni a acestei discipline. citește mai mult
analiticNu știu de ce îmi vine să pornesc articolul de la un citat din „Micul prinț”: „Dacă vrei să ai un copac înflorit, trebuie în primul rând să ai un copac. Dacă vrei să ai un om fericit trebuie în primul rând să ai un om”. O analogie imediată mă provoacă să spun că dacă vrei să ai un capitalism dezvoltat trebuie în primul rând să ai capitalism.
analiticAm aflat recent că România a urcat de pe locul 76 pe locul 59 în clasamentul competitivității economice întocmit pentru 2014-2015 de Forumul Economic Mondial (WEF), plasându-se peste țări ale Uniunii Europene precum Ungaria, Grecia sau Croația, dar mai jos decât Bulgaria, Cipru, Letonia sau Polonia. Ce nu am aflat este de ce suntem tocmai acolo și ce anume ne trage în jos.
analiticEste un truism sau o axiomă faptul că deșeuri de toate felurile sunt produse de fiecare oraș sau așezare umană în sens larg. Compoziția deșeurilor urbane este de o mare varietate. Acestea pot proveni din sectorul industrial, construcții și municipal.
Articole recomandate
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
analitic bibliofil cercetător de piață de vacanță descifrat diplomat dosar energetic eveniment expert fonduri europene în concluzie în dezbatere în dialog info internațional junior la guvernare memorial mondo politic prins la mijloc silvicultor universitar