Economistul nr. 3 (serie nouă), 7 Februarie 2011
Bogdan Glăvan* www.logec.ro
Birocraţii statului au idei. Acum ne pregătesc un impozit de 400 de lei/ha pentru terenul nelucrat. După cum umblă vorba, această măsură va contribui la dezvoltarea agriculturii.
Dar pământul este un factor de producţie. Ca el mai sunt numeroase alte resurse, naturale sau produse de om, care şed degeaba în loc să producă ceva. Prin urmare, în logica măsurii anunţate ar mai trebui introduse şi următoarele impozite:
* Prof. univ. dr., Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, fondator al Centrului pentru Economie şi Afaceri „Murray N. Rothbard”
• Impozitul pe munca nefolosită. Dacă eşti şomer, trebuie să plăteşti impozit fiindcă iroseşti forţa de muncă a naţiunii. Să zicem 400 de lei pentru fiecare lună în care stai acasă în loc să lucrezi în fabrici sau pe ogoare. Nu contează că forţa de muncă îţi aparţine, la fel ne aparţine şi pământul, dar de fapt nimeni nu este stăpân pe nimic, totul este al „poporului”.
• Impozitul pe maşina nefolosită. Automobilul ţinut în conservare în garaj sau în parcarea din spatele blocului reprezintă o pierdere pentru societate, pentru că nu produce nimic. El ar trebui să meargă şi să contribuie la creşterea PIB, într-un fel sau altul. Dacă el este pornit în garaj, atunci se pune că este folosit, deoarece consumul de carburant creşte PIB şi aduce venituri la buget, în fine, face ceva util societăţii. Altminteri, ţinerea autoturismului degeaba ar trebui impozitată cu 400 de lei pe lună.
• Impozitul pe ideea nefolosită. Cu siguranţă, fiecare dintre voi are o idee pe care nu o pune în aplicare. Fiecare idee nepusă în practică înseamnă mai puţine locuri de muncă, mai puţină bunăstare socială. În particular, acest lucru determină apariţia unui decalaj între PIB real şi cel potenţial, cu efecte dezastruoase asupra capacităţii BNR de a ţinti inflaţia. Pentru fiecare idee nefolosită ar trebui instituită o amendă de 400 de lei, dublă în cazul celor care au mai mult de 10 idei nefolosite.
Măsura anunţată de ministru reprezintă, fără îndoială, un atac la proprietate şi, ca atare, nu are nimic de-a face cu creşterea bunăstării. După cum sper că aţi aflat până acum, nicicând în istorie nu s-a mai pomenit ca un popor să se dezvolte în absenţa dreptului de proprietate. Cu cât acesta a fost îngrădit mai mult, cu cât gradul de libertate economică a fost mai redus (respectiv sclavia a fost mai răspândită), cu atât prosperitatea a fost mai grav faultată.
[...]
Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.