Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Leul adormit s-a trezit de mult
Acum își ascute ghearele

Economistul nr. 19, 21 mai 2012

Leul adormit s-a trezit de mult Acum își ascute ghearele

Acum 200 de ani, Napoleon spunea despre China că este un leu adormit: „Lăsați-l să doarmă, pentru că atunci când se va trezi va zgudui lumea”. În ultimii ani, China a cunoscut o dezvoltare economică spectaculoasă care a transformat-o dintr-un simplu stat în dezvoltare într-un concurent din ce în ce mai puternic pentru titlul de cea mai mare putere economică a lumii.

Așadar, leul s-a trezit, iar acum începe să-și ascută ghearele, întrucât, odată cu dezvoltarea sa economică, China și-a îndreptat atenția spre dezvoltarea militară. Cu o strategie bine elaborată, dublată de o capacitate economică și demografică, ascensiunea militară a Chinei a trezit interes din partea statelor dezvoltate, în special a SUA, și a vecinilor săi, rivali istorici.

Dezvoltarea armatei Chinei este spectaculoasă, însă, în ciuda faptului că, așa cum o arată datele legate de situația actuală a armatei, China ar putea să poarte o campanie militară, o astfel de situație este, cel puțin pentru moment, puțin probabilă. Dezvoltarea armată a Chinei este, cel puțin pentru moment, o dovadă că poate, un excelent suport pentru atingerea ambițiilor sale economice și politice.

China are cea mai mare armată din lume, ce numără 2,3 milioane de militari activi și 1,2 milioane în rezervă. Forțele terestre chineze sunt alcătuite din 1,9 milioane de militari, 14.000 tancuri, 14.500 de unități de artilerie și 453 de elicoptere. Forțele aeriene sunt compuse din 470.000 de oameni și 2.556 avioane de luptă. Forțele marine sunt alcătuite din 250.000 militari, 66 submarine, 27 distrugătoare și 52 de fregate. Arsenalul de rachete este de 140 rachete nucleare și 1.000 rachete cu încărcătură convențională, potrivit Business Insider.

Prin comparație, SUA are ca trupe active 1,47 milioane de militari, peste 2.400 de focoase nucleare, 5.600 de aparate de zbor de luptă, printre care și celebrul F-22 Raptor și 283 de nave de război, 6.302 tancuri, 3.252 de avioane de luptă, 71 de submarine și 450 de lansatoare de rachete intercontinental.

Statele Unite au alocat în 2011 aproape 740 de miliarde de dolari bugetului apărării, în timp ce regimul comunist de la Beijing a repartizat, în aceeași perioadă, aproape 90 de miliarde de dolari pentru cheltuieli militare, potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice. În 2012, bugetul Chinei a atins un nivel de 100 de miliarde de dolari.

SURSE DE DEZVOLTARE ALE TEHNOLOGIEI MILITARE. Pentru dezvoltarea și modernizarea dotărilor armate, China se bazează pe patru surse principale: cercetarea și dezvoltarea în centrele de cercetare naționale sau internaționale, trans-ferul de tehnologie din industria civilă spre industria armată, cumpărarea de tehnologie și armament, operațiuni și exerciții internaționale, prin intermediul cărora obține know-how în privința practicilor de luptă folosite de alte armate ale lumii, și operațiuni ilegale, care includ spionaj și intruziune în sistemele informatice ale altor state pentru a obține informații despre tehnologiile protejate ce nu pot fi obținute prin transferul de tehnologie.

O mare parte din noile tehnologii sunt dezvoltate în centrele de cercetare și în întreprinderile, fabricile și companiile chinezești sau străine care au operațiuni pe teritoriul Chinei sau parteneriate cu companiile originare din China, prin transferul de tehnologie din industria civilă chineză către industria armată, China punând accent în ultimii ani pe crearea de tehnologii care pot fi folosite în ambele sensuri (dual-use technology), această cale de dezvoltare fiind exprimată de președintele Hu în raportul politic din cadrul celui de-al 17-lea Congres al Partidului.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Cu prilejul ceremoniei de decernare a Premiului Nobel pentru Pace, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și președintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, au adresat un mesaj din care redăm principalele aprecieri referitoare la istoria și realizările UE din perspectiva semnificațiilor evenimentului găzduit de Oslo, capitala Norvegiei.

Grecia ocupă o poziție fruntașă în rândul țărilor cele mai afectate de criza datoriilor suverane și, raportate la acestea, se află chiar singură pe podium, în propria sa ligă. Litera G din PIIGS este cea mai infamă, atât pentru gradul de seriozitate a ratei îndatorării, cât și pentru aroma irezistibilă de decădere morală pe care o răspândește.

Transparency International a lansat Indicele de Percepție a Corupției (IPC) la nivel mondial, ediția 2012 (rezultatele fiind pentru anul 2011). Reamintind că „Indicele de Percepție a Corupției este cel mai important instrument de acest fel la nivel internațional și clasifică statele în funcție de nivelul de corupție perceput în sectorul public” și că „relevanța Indicelui de Percepție a Corupției este cu atât mai mare, cu cât foarte mulți investitori utilizează acest instrument împreună cu altele pentru a evalua dacă intră într-o piață anume sau nu”, Transparency International România a prezentat poziționarea țării noastre în context global.

PAUL GREGORY, traducere de Mariana Popescu
China pare să fi trecut prin criza economică mondială mai bine decât multe alte țări. Admiratorii ei pretind că, sub „capitalismul de stat”, planificatorii au condus marile companii ale statului în mod rațional și înțelept pe drumul spinos al economiei mondiale.

Aniversarea a 95 de ani de la revoluția rusă din octombrie 1917, după unii, o transformare „socialistă” de proporții, după alții, doar o lovitură de stat bolșevică, a constituit, pentru opinia publică din această țară, un nou prilej de reflecție, de comparație între ceea ce a realizat, bun și rău, puterea sovietică, în peste 70 de ani, și realitățile contradictorii ale Rusiei zilelor noastre. Contrapunerea situației existente în diferite domenii de activitate, cu starea lucrurilor, din respectivele domenii, în urmă cu 3-4 decenii, a devenit o practică larg răspândită.

De la formarea primelor mișcări naționaliste și emanciparea primelor state naționale, în secolul al XIX-lea, Europa nu a dus lipsă de mișcări de independență, a căror existență se bazează pe o lungă istorie de migrații, schimburi de populație și de teritorii, trasări arbitrare și dese ale granițelor statelor medievale, precum și o mobilitate crescută prin granițe poroase.

Pe măsură ce se maturizează mecanismele economiei de piață, începe să-și arate efectele, și în Federația Rusă, dialectica cererii și ofertei, implicit a concurenței dintre furnizorii de produse și servicii. Dacă, la început, din punctul de vedere al calității sau prețului ofertelor, competitorii băștinași se aflau în inferioritate față de cei veniți de peste hotare, cu timpul, situația s-a mai echilibrat, cei dintâi reușind să se ridice la nivelul competitorilor străini sau dispărând, pur și simplu, de pe piață.

Reuniunea liderilor Uniunii Europene, care ar fi trebuit să decidă proiectul bugetului european pe următorii șapte ani, s-a încheiat fără un acord și cu perspectiva reluării discuțiilor interminabile anul viitor. Tocmeala s-a făcut pe părticele infime din PIB-ul european, dar semnificative din punct de vedere politic.

Piața Syntagma este epicentrul comerțului elen. Stadiou și Eleftheriou Venizelou, bulevardele care o leagă de cealaltă piațetă importantă a Atenei, Omonia, s-au trezit împânzite cu tarabe și prăvălii încă din secolul al nouăsprezecelea, nu cu mult timp înainte ca Grecia, falimentată de corupție, să declare insolvența publică în anul 1893. Pentru a scăpa de penuria internă, sute de mii de greci au ales atunci să își petreacă cinci săptămâni pe transatlantic și restul vieții în Statele Unite ale Americii.

Dame Pauline Green, președintele organizației mondiale reprezentative a cooperativelor, Alianța Cooperatistă Internațională (ACI), a declarat pe 19 noiembrie a.c. la New York că o nouă eră se deschide pentru cooperative. Anul Internațional al Cooperativelor a permis apariția unei platforme pentru redefinirea obiectivelor și a strategiei mișcării mondiale a cooperativelor, consemnate într-un plan de acțiune, un proiect de creștere pentru viitor, pe care mișcarea l-a ratificat, a declarat aceasta.

editorial Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 12, 2016
Economistul 12, 19 iulie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I