Lucian Blaga – diplomat la Varşovia: Conştient de importanţa dimensiunii economice

Economistul nr. 6 (serie nouă), 28 Februarie 2011

      NICOLAE MAREŞ

      Timp de zece luni, în perioada anilor 1926-1927, autorul Poemelor luminii a fost ataşat de presă la Legaţia României din Varşovia. Debuta în noua postură cu experienţa unui om de presă, care publicase mult în mai toate ziarele şi revistele vremii de pe tot cuprinsul ţării. În plus – lucru care a scăpat totalmente exegeţilor săi – a trimis corespondenţe din România la publicaţia pragheză Prager Presse.      

      La Varşovia va fi nevoit să facă faţă unor atacuri insolente din partea presei sioniste din capitala Poloniei, să publice tot felul de dezminţiri – totul cu mare demnitate şi cu o abilitate pe care numai un ziarist rasat o putea face. Va publica în presa de mare tiraj contribuţii proprii despre lirica, cultura şi critica românească. Este primul diplomat-publicist care nu a avut nicio inhibiţie de a urmări şi informa Ministerul Afacerilor Străine din Bucureşti despre problematica economică.

      Printre diplomaţii contemporani lui Blaga, foarte puţini au avut preocupări ori s-au gândit măcar la aspectele economice interne din ţara în care funcţionau sau despre cele ce se petreceau în plan internaţional în domeniul respectiv. Dintre cei care lucrau în domeniile presei şi culturii, numărul lor era cât se poate de mic. Şi în această direcţie, Lucian Blaga face o excepţie frumoasă, dovedind a nu avea niciun fel de alergie sau reticienţă să abordeze cele mai diverse aspecte ale problemelor economice din Polonia. Cu siguranţă, pentru a veni în întâmpinarea factorilor de decizie din ţară în demersurile pe care le aveau în atenţie cu Polonia, ştiind că unele aspecte ale cadrului juridic bilateral, în materie economică şi pe alte planuri, se aflau în stadiul de negociere.

      Iată, spre exemplificare, unele din informaţiile economice pe care Lucian Blaga le extrăgea şi le transmitea din presa poloneză centralei ministerului din Palatul Sturdza. Sursa o găsim în documente ce vor fi tipărite în curând într-o lucrare de referinţă despre activitatea sa de diplomat la Varşovia, editată de Fundaţia România de Mâine cu prilejul a 50 de ani de la moartea poetului, filosofului, publicistului şi, nu în ultimul rând, diplomatului din Lancrăm. Extragem unele aspecte mai semnificative din aceste documente, pentru a ilustra preocuparea sa vie în această direcţie.

      Astfel, după publicaţia din Lodz Neue Lodzer Zeitung a reţinut Lucian Blaga bilanţul comercial al Poloniei pe anul 1926 din care rezulta că: la export, Polonia avea un plus (surplus) de şapte sute de milioane de zloţi faţă de import, iar din bilanţul publicat, în 1927, de Banca Poloneză privind rezultatele înregistrate, rezultă că instituţia respectivă dispunea de un spor al stocului de aur de două milioane şase sute mii zloţi aur. „Întreg stocul de aur fiind de o sută treizecişiopt milioane. Bancnotele în circulaţie în valoare de 592 milioane”. A relatat şi faptul că, după datele oficiale publicate, anul finan­ciar s-ar fi încheiat în Polonia cu un excedent de 53 milioane zloţi, ceea ce dovedeşte ameliorarea rapidă a situaţiei financiare de aici.

      Reţinem şi alte aspecte importante, respectiv: datele statistice despre exportul şi importul polonez pe 1926. Nu ne aflam în epoca internetului, cunoaşterea faptului că importul a scăzut în 1923 faţă de 1925 cu 44% (de la 1602 milioane zloţi la 895 milioane zloţi aur), iar exportul a crescut cu 2,7% (de la 1.272 milioane zloţi aur la 1.306 milioane zloţi aur), ceea ce a echilibrat în ultimul an balanţa comercială, avea însemnătatea pentru a dovedi aspecte interesante nu numai pentru Ministerul Afacerilor Străine, dar şi pentru executivul de la Bucureşti în general, inclusiv pentru militari, Polonia fiind principala aliată a României.

      L-au preocupat pe Lucian Blaga identificarea şi relatarea până şi a unor informaţii legate de dezvoltarea flotei comerciale poloneze. Va releva, literatul din el, printre altele: „enumerarea epopeică”, făcută în presă, a noilor vapoare recent construite de Polonia. Toate purtau numele oraşelor: Wilno, Katowice, Poznań, Kraków, Toruń sau ale înseşi companiei de navigaţie: „Zegluga Polska”. Diplomatul-scriitor va sublinia faptul indubitabil: „Polonii sunt în adevăr foarte mândri de mica lor flotă comercială. Fiecare oraş mai mare din Polonia pare a fi naşul unui vapor din Baltică ».

     

      [...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.

Fiţi prima persoană care comentează acest articol!