Implicațiile economice ale încălzirii globale

Date:

Modelele climatice imaginate de specialiști prognozează, pentru Rusia, un ritm de încălzire de două ori mai rapid decât media mondială. La o medie mondială de 3,5 la sută, încălzirea în Rusia ar putea fi de 7 la sută. Or, la suprafața de 17.000.000 kmp a țării, din care două treimi se află în zone cu temperaturi foarte scăzute, perspectiva unui dezgheț masiv ridică serioase probleme. În mod firesc, programul de dezvoltare a economiei rusești în următoarele decenii, elaborat de guvernul federal, include și un set de prevederi menite a face față schimbării condițiilor climatice.
Comisia interministerială moscovită pentru studierea schimbărilor climatice pleacă de la prezumția că acestea ar putea avea atât rezultate pozitive, cât și negative. Consecințele pozitive, în Rusia, ar fi: 1) scurtarea mai mult sau mai puțin semnificativă a sezonului friguros, care necesită importante consumauri energetice pentru încălzirea locuințelor și a spațiilor de producție;

Modelele climatice imaginate de specialiști prognozează, pentru Rusia, un ritm de încălzire de două ori mai rapid decât media mondială. La o medie mondială de 3,5 la sută, încălzirea în Rusia ar putea fi de 7 la sută. Or, la suprafața de 17.000.000 kmp a țării, din care două treimi se află în zone cu temperaturi foarte scăzute, perspectiva unui dezgheț masiv ridică serioase probleme. În mod firesc, programul de dezvoltare a economiei rusești în următoarele decenii, elaborat de guvernul federal, include și un set de prevederi menite a face față schimbării condițiilor climatice.
Comisia interministerială moscovită pentru studierea schimbărilor climatice pleacă de la prezumția că acestea ar putea avea atât rezultate pozitive, cât și negative. Consecințele pozitive, în Rusia, ar fi: 1) scurtarea mai mult sau mai puțin semnificativă a sezonului friguros, care necesită importante consumauri energetice pentru încălzirea locuințelor și a spațiilor de producție;
2) îmbunătățirea condițiilor de navigație în Oceanul Înghețat de Nord, dinspre Oceanul Atlantic spre Oceanul Pacific și viceversa, ceea ce ar da un puternic impuls transportului de mărfuri dintre Europa și Asia, fără intervenția spărgătoarelor de gheață, scurtând mult durata și costurile acestuia. De asemenea, 3) în funcție de umiditatea sau uscăciunea încălzirii din următorii 50 de ani, fertilitatea pe ansamblul terenurilor agricole rusești ar putea crește sau scădea.

Ca posibile efecte negative sunt avute în vedere: 1) înmulțirea și amplificarea dezastrelor naturale (inundațiile, seceta, furtunile, incendiile de vegetație etc.), apoi 2) amenințările de distrugere a infrastructurilor de comunicații (șosele, căi ferate, conducte, linii electrice) și 3) reducerea simțitoare a cererii de materii prime energetice rusești, de pe urma cărora economia rusă obține importante venituri.

Un presupus dar și contestat efect al încălzirii globale ar fi scurtarea duratei de viață a numeroși locuitori ai Rusiei care, în prezent, trăiesc în zone cu căldură excesivă și în perspectiva încălzirii temperaturii aerului cu încă 5-10 grade ar fi în pericol. Valul de căldură din 2010 a dus la moartea prematură a 54.000 persoane, pricinuind țării, în opinia unor experți, pagube de 330 miliarde ruble (70 ruble = 1 euro). Paguba a fost calculată de cercetătorii unui institut specializat, care au evaluat valoarea unui locuitor matur la 47 milioane ruble (vezi „Profil”, nr. 5, din 10 februarie 2020).
În urma încălzirii, zonele așa-zisului „îngheț veșnic” ar fi amenințate de inundații catastrofale, numărul acestora din ultimii zece ani depășind totalul celor petrecute în decurs de jumătate de secol. Pagubele produse economiei de pe urma lor s-au ridicat la 50-150 miliarde ruble anual. Inundațiile provocate de fluviul Amur, în anul 2013, la frontiera cu China au afectat în Rusia 100 de localități și peste 100.000 locuitori. În orașul Habarovsk, nivelul apei a depășit cu 8 metri cota de inundații, iar în Komsomolsk cu 9 metri. Efectuarea lucrărilor de hidroameliorații, construirea de baraje, hidrocentrale electrice, stăvilare, diguri, canalizări, bazine de acumulare, devieri de curs, care au costat, până acum, zeci de miliarde de ruble, va fi, deci, continuată în ritm accelerat.

De pe urma încălzirii ar putea fi serios afectate instalațiile industriale pentru extracția hidrocarburilor, amplasate în marea lor majoritate în zone nordice. Dezghețarea solului pe care s-au construit drumuri, sonde de țiței sau gaze, rezervoare, conducte, întreprinderi, diferite alte instalații și locuințe va slăbi fundamentul acestora, necesitând reamplasări sau consolidări. Potrivit calculelor unor specialiști, reconstrucția infrastructurilor industriale și de comunicații aflate în zonele de „îngheț veșnic”, procesele de modernizare menite să minimizeze efectele unui dezgheț masiv ar necesita investiții de circa 84 miliarde dolari, respectiv 9,5 la sută din PIB (vezi „Profil”, nr. 45, din 25 noiembrie 2019).

Dar de pe urma încălzirii zonelor nordice se vor putea trage și foloase, principalul lor beneficiar fiind agricultura. Mari suprafețe de teren agricol aflate în nordul țării, nevalorificate din cauza iernilor lungi, a frigului și a condițiilor nefavorabile, vor beneficia de surplusul de căldură, devenind producătoare de cereale, fructe sau legume, deficitare la ora actuală pe piața rusă. În ultimii 10 ani, fertilitatea recoltelor de cereale a sporit cu 2,8 la sută și a celor de floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu 2 la sută. În perspectiva anilor 2030 – 2040, ar fi posibile creșteri ale producțiilor agricole de 15 și până la 35 la sută. De condiții mai favorabile s-ar bucura și grădinile de legume sau livezile de pomi fructiferi.

Specialiștii institutelor de hidro-meteorologie au în vedere două variante de încălzire: cu umiditate suficientă sau secetă. În funcție de aceste elemente, parametrii sporirii recoltelor rămân incerți. Între altele, în eventualitatea câtorva ani de secetă succesivă, situația financiară a multor fermieri ar deveni catastrofală. Deja volumul datoriilor făcute de către ei la bănci însumează 4.000 de miliarde de ruble. Înfăptuirea ambițioaselor proiecte guvernamentale de extindere a sistemelor de irigații ar putea diminua întrucâtva pericolul unor ani secetoși.
Pe alt plan, ținând seama de perspectivele unor recolte agricole sporite, în urma încălzirii, guvernul federal a elaborat un program de stimulare a culturilor de importanță strategică. Din cele 61 miliarde ruble alocate agriculturii pentru anul 2020, culturilor strategice le sunt rezervate 40 la sută. Extinderea culturilor subvenționate va avea loc selectiv, doar în funcție de condițiile pedo-climatice concrete ale regiunilor și în măsura în care fermierii pot fi interesați să-și restructureze producția.
Schimbările climatice sunt de natură să producă și o accentuare a mobilității forței de muncă. În urma supraîncălzirii zonelor aride din Asia Centrală și Orientul Mijlociu, de pildă, numeroase persoane își vor căuta noi locuri de muncă mai la nord, Rusia fiind vizată de un mare număr de imigranți care vor putea influența relațiile pe piața muncii. În prezent, imigranții sunt bineveniți pentru completarea forței de muncă deficitare, dar în viitor ar deveni un balast nedorit.

În luna noiembrie 2019 s-a ținut, la Moscova, un forum internațional axat pe problematica dezvoltării durabile și pe modalitățile de acomodare la noile condiții climatice. În cursul dezbaterilor au fost relevate imensa pagubă provocată de despădurirea haotică, în scopuri industriale și comerciale, a unor uriașe suprafețe silvice din Rusia, precum și necesitatea revigorării lor, pentru a se ridica perdele de hidro și termoprotecție, nu numai a Rusiei, dar și a planetei.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice, la care Rusia aaderat în 2019, fixează ca obiective, în următorii ani, alinierea la un ritm de creștere anuală a temperaturii globului de doar 2 sau chiar 1,5 la sută. Aceasta presupune măsuri severe de reducere a emisiilor de gaze de seră, la producerea cărora Rusia contribuie din plin. Guvernul federal s-a angajat, și el, să ia măsuri de reducere a proceselor industriale poluatoare și de încurajare a tehnologiilor „verzi”, vizând înlocuirea combustibililor organici și utilizarea pe scară largă a hidrocentralelor, a instalațiilor eoliene și a căldurii solare pentru producerea energiei necesare industriei și consumului casnic. Se preconizează ca, până în 2030, emisiile poluante să fie reduse cu 25-30 la sută față de nivelul anului 2000.
Guvernul moscovit a elaborat o strategie pe termen lung, a cărei primă etapă se întinde până în 2022 și prevede: 1) măsuri pe plan federal, respectiv norme juridice și metodologice; 2) măsuri pe plan sectorial, respectiv, proiecte în domeniul purtătorilor energetici, agricultură, transport, construcții, spațiu locativ etc.; 3) măsuri pe plan regional, respectiv transpunerea în plan local a sarcinilor federale stabilite. O a doua etapă a strategiei federale se întinde până în 2025. Ideea de bază a strategiei este aceea că, în prezent, rolul decisiv în gestionarea schimbărilor climatice îi revine omului.

În anul 2018, un număr de 46 orașe rusești și mari centre industriale au fost incluse pe lista zonelor intens poluate. Pentru 12 dintre ele a fost elaborat proiectul ecologic Aer curat, pe perioada 2019 – 2024, preconizând reducerea cu 20 la sută a emisiilor de gaze nocive. Finanțarea lui se ridică la 480 de miliarde de ruble. Directorul general al companiei Rosteh, Serghei Cemezov, a cerut președintelui Vladimir Putin ca unitatea condusă de el să fie acreditată ca unic gestionar al proiectului, întrucât deține dotări tehnice moderne și o bogată experiență în materie de monitoring informatizat (vezi „RBK”, nr. 7, din 11 februarie 2020).

Reglementările ecologice stabilite de guvernanții sunt privite cu îngrijorare de întreprinzătorii din sectorul industrial-energetic. Există temerea că eficiența economică a sectorului va fi serios afectată, pierderile înregistrate putând fi chiar mai mari decât cele de pe urma poluării. Modernizările costisitoare pentru reducerea emisiilor poluante sunt de natură să aducă daune mai ales complexului industrial-energetic.
Din considerentele de mai sus, Rusia ar fi tentată să adere mai degrabă la tabăra celor care minimizează pericolul schimbărilor climatice, al cărei reprezentant activ este președintele Donald Trump, decât la tabăra verzilor, susținută de statele Uniunii Europene. Deocamdată, Moscova stă în expectativă. La Forumul Internațional Economic de la Davos, din februarie 2020, s-au confruntat două concepții energetice disimulând interese net diferite și de anvergură mondială. Comentatorii mai suspicioși din Rusia se întreabă cine se află în spatele intervențiilor curajoase ale activistei ecologice Greta Thunberg pentru a înțelege ce interese ar fi servite prin implementarea solicitatului „acord verde” (vezi „Nezavisimaia Gazeta”, din 11 februarie 2020).

Din experiența anilor trecuți se știe că multe din proiectele preconizate rămân pe hârtie. La o recentă analiză, noul premier, Mihail Mișustin, a constatat că fondurile alocate în 2019 pentru implementarea proiectelor naționale (1.750 miliarde ruble) nu au fost utilizate în totalitate. Din banii rezervați pentru finanțarea proiectelor ecologice s-au utilizat doar o treime (19 miliarde ruble), 66,3 la sută din ei rămânând nefolosiți (vezi „Kommersant”, din 11 februarie 2020).

Acordul de la Paris nu prevede sancțiuni pentru cei care încalcă regulile stabilite și nu există nicio garanție că semnatarii vor avea de suferit dacă nu vor acționa în concordanță cu angajamentele asumate. Iată de ce Uniunea Industriașilor din Rusia, care, inițial, se pronunța împotriva ratificării acordului, de teama eventualelor sancțiuni, și-a schimbat atitudinea, cerând guvernului aderarea la el. Insinuări malițioase susțin că măsurile de stimulare a tehnologiilor „verzi” luate de guvernanții de la Moscova s-ar datora nu preocupărilor pentru reducerea poluării, ci interesului Rusiei de a nu rămâne în urma altor țări pe plan de imagine. În opinia expertului Aleksandr Perov, „programul guvernamental de adaptare la schimbările climatice nu este decât o formalitate gratuită” (vezi „Nezavisimaia Gazeta”, din 11 februarie 2020).

Totuși, măsurile concrete ale guvernului de la Moscova consacrate protejării mediului natural, amenințat de activitățile industriale sau casnice iresponsabile, nu pot fi trecute cu vederea. Se remarcă, între altele, și stăruința cu care acesta se preocupă de soarta deșeurilor industriale. În opinia Ministerului Mediului, colectarea și depozitarea sau distrugerea deșeurilor ar trebui să fie gestionate de o companie unică, de stat, și nu de companiile care le produc, acestea urmând să plătească un impozit special în contul căruia compania Operatorul Ecologic Rus ar urma să efectueze lucrările cu pricina. Întreprinzătorii privați nu acceptă, însă, instituirea unui nou impozit, argumentând că el ar fi de natură să le diminueze rentabilitatea.

Tot în contextul măsurilor de protecție a mediului, ministerul rus de resort a înăsprit și regimul acordării permiselor de vânătoare, considerând că posesorii acestora nu trebuie să fie doar buni țintași, ci și oameni conștienți de importanța menținerii în echilibru a lanțului trofic. Astfel, pentru acordarea permisului urmează să fie stabilite criterii precise de evaluare a cunoștințelor de biologie ale solicitanților și chiar absolvirea de către ei a unor cursuri de instruire.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...