_________________
Jim O’Neill,
fost președinte al
Goldman Sachs Asset Management
Este probabil prematur să oferim o evaluare a posibilelor consecințe ale pandemiei de COVID-19, nu în ultimul rând pentru că ar putea exista mult mai multe evoluții neașteptate. Și odată ce vom învinge coronavirusul, unele dintre modificările vieții noastre induse de pandemie s-ar putea dovedi a fi temporare. Dar având în vedere aceste avertismente, este posibil să începeți să trageți câteva concluzii.
În primul rând, pare destul de clar că odată ce apare un virus nou, extrem de infecțios și periculos, merită să acționăm agresiv pentru a-l elimina cât mai curând posibil, mai degrabă decât să așteptăm și să sperăm că vom afla mai multe. La mai bine de un an de la izbucnirea inițială a COVID-19 în China, multe dintre țările (în cea mai mare parte din Asia-Pacific) care au făcut pașii cei mai agresivi pentru a aborda coronavirusul par să se afle într-o poziție mult mai puternică decât Occidentul.
Recent, de exemplu, Australia de Vest a reacționat la un singur caz de COVID-19 prin blocarea orașului Perth timp de cinci zile. Aici, în Regatul Unit, în schimb, zvonul de redeschidere reapare din nou, de îndată ce există dovezi că internările spitalicești actuale și decesele raportate au depășit vârful, chiar dacă rata zilnică de noi infecții este cu mult peste 15.000. Încetarea blocării este în mod evident de dorit, dar, după cum a aflat Marea Britanie, orice reducere a restricțiilor va fi temporară, cu excepția cazului în care numărul cazurilor active scade dramatic.
În al doilea rând, unele țări își vaccinează populațiile mai repede decât altele. Primii lideri includ Marea Britanie, ceea ce explică parțial apelurile puternice pentru a ușura blocarea. Dovezile inițiale sugerează că vaccinurile contra COVID-19 nu numai că ajută la reducerea amplorii bolilor grave, ci și la reducerea transmiterii. Acest lucru s-ar putea dovedi a fi o veste spectaculoasă și – dacă apar semne mai puternice ale eficacității vaccinurilor – marchează începutul sfârșitului pandemiei. Dar dacă guvernele ridică blocarea prea devreme, riscul apariției unor noi mutații ale coronavirusului rezistente la vaccinurile actuale va crește.
În al treilea rând, deși primele vaccinuri contra COVID-19 aprobate au fost adaptate din cercetările deja în desfășurare în alte scopuri, pandemia ar putea îmbunătăți permanent întregul proces de dezvoltare a vaccinului, de la cercetare la studii clinice și proceduri de aprobare de reglementare. Dacă da, acest lucru ar trebui să ne ajute să combatem viitoarele variante, precum și noile pandemii.
De asemenea, pandemia poate spori eficiența și productivitatea generală a sectorului farmaceutic (spre deosebire de profitabilitatea acestuia). Deci, probabil că firmele medicamentoase vor putea, de asemenea, să dezvolte noi antibiotice mult mai repede decât ne-ar face să credem înțelepciunea convențională.
În al patrulea rând, criza COVID-19 a arătat că guvernele pot cheltui mult mai mulți bani fără să supere piețele decât credeau majoritatea oamenilor. Deși nivelurile ridicate și în creștere ale datoriilor publice au ridicat întrebări uriașe, faptul că condițiile financiare au rămas atât de benigne – cu piețele de obligațiuni, în special, aparent neatinse – crește posibilitatea ca guvernele să fie mai ambițioase din punct de vedere fiscal decât credeau mulți.
Acest lucru ar putea avea consecințe profunde pentru dezbaterile de politică economică, variind de la dacă zona euro ar trebui să renunțe la regula fiscală care limitează datoria publică la 60% din PIB până la dacă guvernele ar trebui să mențină o prezență permanentă în unele sectoare în care anterior erau absente.
De exemplu, mi se pare evident că avem nevoie de o revizuire majoră a contabilității cheltuielilor guvernamentale care să ducă la o distincție clară între cheltuieli de investiții și cheltuieli de consum (sau de întreținere). Dacă cheltuielile cu investițiile guvernamentale reprezintă o sursă de creștere economică viitoare a sectorului privat, în special în zonele cu un multiplicator mare pozitiv, această criză a demonstrat prostia de a trata toate cheltuielile guvernamentale în mod egal. Acest lucru se aplică în special aspectelor sănătății și educației, dar și în multe alte domenii – inclusiv modul în care guvernele încearcă să abordeze schimbările climatice.
În mod crucial, guvernele trebuie să joace, de asemenea, un rol mai mare în asigurarea accesului tuturor cetățenilor la tehnologiile digitale (în același mod în care ar trebui să asigure accesul universal la educație și asistență medicală). Cu excepția cazului în care toată lumea are acces la tehnologie, este puțin probabil ca inițiativele naționale majore, cum ar fi schemele de testare și urmărire a COVID-19,
să nu aibă succes.
În al cincilea rând, oricare ar fi norma postpandemică pentru munca la distanță, obiceiurile de lucru sunt stabilite pentru a deveni mai flexibile. Acest lucru va avea o serie de consecințe pozitive, incluzând mult mai puțin timp pierdut la navetă, mai puțină presiune pentru modernizarea infrastructurii de transport convenționale, piețe ale muncii mai mari și mai „lichide” și poate chiar o creștere a productivității.
În al șaselea rând, criza a accelerat trecerea către instrumente îmbunătățite tehnologic, în special pentru consumatori, punând astfel la îndoială viitorul multor comercianți cu amănuntul. Prin urmare, factorii de decizie politică vor trebui să regândească unele aspecte ale impozitării, inclusiv găsirea de noi surse de venituri din companiile online. Acest lucru ar putea permite multor comercianți cu amănuntul tradiționali să aibă o șansă mai echitabilă de a juca în continuare un rol în obiceiurile de shopping ale populației.
În al șaptelea rând, funcția imobilelor urbane, mai ales poate în aglomerările mari, va trebui să se adapteze. Acest lucru va necesita idei noi despre relațiile spațiale dintre birouri, magazine și case, precum și despre transport. Ideea spațiilor de birouri flexibile și partajate ar putea deveni încorporată în următoarea generație de lucrători.
În cele din urmă, criza COVID-19 a accelerat creșterea globală a Asiei în ceea ce privește creșterea economică relativă, China conducând ascensiunea regiunii. Contrastul dintre structura de guvernanță a Chinei și cea a democrațiilor occidentale – în ceea ce privește atât acordurile de guvernanță globală, cât și gestionarea relațiilor bilaterale – va deveni astfel o problemă și mai mare pentru mulți lideri decât este deja.
© Copyright:https://www.project-syndicate.org/commentary/covid19-consequences-vaccines-digitalization-china-by-jim-o-neill-2021-02?barrier=accesspaylog
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol / ClubEconomic.ro
