Cercetarea de față analizează importanța sectorului de tutun pentru economia României și contribuția acestuia la formarea Produsului Intern Brut (PIB).
Conform datelor evaluate, industria este un contribuabil esențial, dat fiind că 75-80% din cifra de afaceri reprezintă sume virate la bugetul statului, însemnând circa 3,6 miliarde de euro în 2019.
Sectorul aduce stabilitate nu doar din perspectiva veniturilor bugetare. Conform INS, în 2020, totalul exporturilor de tutun și tutun prelucrat a fost de peste 1,3 miliarde euro, în creștere cu peste 45% față de 2019. Astfel, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți a ajuns la circa un miliard de euro.
România este al treilea producător european de țigarete, după Germania și Polonia, ceea ce oferă țării un avantaj competitiv în cadrul Uniunii. Contribuția sectorului la PIB este substanțială, de 1,6% în 2019 (raportată la un PIB de 219 miliarde euro în 2019).
Scenariile relevate în prezenta cercetare au la bază contribuția pe care o au industria de profil și domeniile conexe la dinamica PIB, având ca sursă date ale instituțiilor publice. Acestea analizează evoluția sectorului în diverse ipoteze și impactul acestei evoluții asupra economiei românești. Am considerat util un asemenea demers, luând în considerare inițiativele de suprareglementare ale sectorului, înaintate și dezbătute public fără a fi însoțite de o analiză fundamentată pe argumente economice.
Analiza introduce și efectul suplimentar, semnificativ, al comerțului ilicit cu produse din tutun. Legătura cauzală între majorarea bruscă și neplanificată a taxelor și creșterea contrabandei este evidentă. În 2010, după o majorare a accizei cu 50% în mai puțin de nouă luni, comerțul ilegal a depășit 36%, aducând prejudicii de peste un miliard de euro la buget.
Scenariul de scădere accentuată se bazează pe ipoteza unei recesiuni economice la nivelul Uniunii Europene și implicit în România, însoțită de intensificarea restricțiilor și barierelor de piață în sectorul de tutun. Pe fondul prăbușirii puterii de cumpărare, contrabanda cu țigarete ar crește cu 10 p.p. față de un nivel mediu de 16 p.p. În acest scenariu, estimăm o scădere abruptă de 18% a cifrei de afaceri a industriei și o reducere a cifrelor de afaceri în domeniile conexe între 12 și 7%. Exportul de produse din tutun scade cu 3%, importul cu 5%, iar productivitatea muncii cu 5%. În acest scenariu pesimist, pierderea estimată de PIB potențial ar fi de circa 1,46 miliarde euro/an din contracția semnificativă a sectorului de tutun din România. Contribuția sectorului s-ar diminua la doar 2,1 miliarde euro, reprezentând echivalentul a circa 0,95% din PIB față de ceea ce contribuie sectorul în prezent, adică 1,6% în PIB, echivalentul a 3,6 miliarde euro.
În ipoteza scenariului de creștere moderată, bazat peun avans economic modic în România și la nivel global sau stagnare economică, precum și pe păstrarea statu-quo în ce privește reglementarea și barierele de piață, contrabanda ar rămâne la nivelul mediu de 16% din totalul consumului. Ca urmare, cifra de afaceri a sectorului crește cu doar 3%, iar în domeniile conexe cu 3-5%. Exportul cu produse din tutun va crește cu doar 3%, importul cu 5%, iar productivitatea muncii cu 0,5%. În acest scenariu, sectorul adaugă PIB-ului 1 miliard euro / an, însemnând circa 4,6 miliarde euro anual, adică un plus de 0,44% la formarea PIB, ceea ce ar duce contribuția sectorului de la 1,6% la 2,04% pe an.
În scenariul
optimist, ne bazăm pe o ipoteză de creștere economică la nivelul
potențialului României, inclusiv de o revizuire a modului ostil în care sunt
văzute în momentul de față industriile considerate indezirabile, în care
includem și tutunul. În acest scenariu, contrabanda se situează la nivelul
mediu din Uniunea Europeană, de circa 10%. Pe baza acestor variabile, cifra
de afaceri a sectorului se majorează cu 8%, iar în domeniile conexe cu 9-12%.
Exportul cu produse din tutun va crește cu 5%, importul cu 10%, iar
productivitatea muncii cu 3%. Această dezvoltare adaugă PIB un plus de 2,16
miliarde de euro pe an, ceea ce duce contribuția efectivă a sectorului de
la circa 3,6 miliarde de euro la peste
5,7 miliarde de euro anual, corespunzând unui procent de 2,56% la formarea
PIB (un plus de 0,96% pe an).
Datele analizate de studiul de față pentru România confirmă tendințele înregistrate și la nivel global în economiile dezvoltate, ca și în cele emergente. Lipsa de predictibilitate și restricționarea unor sectoare economice disturbă piețele și supraîndatorează statele. De aici rezultă taxarea suplimentară mai întâi a altor industrii și în cele din urmă a cetățeanului. Urmează încercările de ocolire a suprareglementărilor, creșterea gradului de corupție și criminalitate organizată. Este absolut necesar ca statele să dețină alternative viabile și durabile pentru industriile considerate poluante sau „nesănătoase”, reglementarea excesivă a acestora reprezentând o soluție distructivă din punct de vedere economic și social.
Concluzii finale
Analiza noastră asupra importanței economice a sectorului de tutun din România și a contribuției sale la formarea și dinamica Produsului Intern Brut s-a bazat pe extragerea unor serii de date pe o perioadă îndelungată (2000-2019, date trimestriale, 78 de observații trimestriale), astfel încât să se asigure un grad ridicat de semnificație statistică a estimărilor, dar și o acuratețe sporită a impactului, care să includă și tendințe și evoluții pe termen lung atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel de sectoare care depind direct și indirect de domeniul analizat.
Modelul propus de noi în acest studiu a avut două niveluri de estimare:
(1) un nivel macroeconomic care a presupus o descompunere a PIB pe principalele sale componente a căror evoluție poate fi legată de sectorul de tutun din România (valoarea adăugată brută în industrie, valoarea adăugată brută în comerțul total, impozitele nete, exporturile totale și importurile totale);
(2) un nivel mezoeconomic care a presupus descompunerea acestor componente din primul nivel pe sectoare de activitate direct și indirect legate de sectorul de tutun (valoarea adăugată brută în sectorul produselor manufacturate, comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul).
Rezultatele obținute în cadrul acestui studiu confirmă următoarele:
1. Sectorul de tutun are o contribuție anuală importantă la formarea PIB (estimată la circa 1,6% din PIB la nivelul anului 2019);
2. Dinamica cifrei de afaceri în sectorul de tutun (producție și comercializare) influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica valorii adăugate brute în industria manufacturieră care, la rândul ei, influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica valorii adăugate brute în industrie;
3. Dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata de alimente, băuturi și tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata total. Dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul de alimente, băuturi și tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul total;
4. Dinamica cifrei de afaceri în sectorul de tutun (producție și comercializare) influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica impozitelor nete (ponderea sumelor transferate de sector către bugetul de stat anual este semnificativă ca procent din cifra de afaceri – circa 75-80%, sumele transferate sunt importante – doar din accize sectorul plătește bugetului de stat peste 2,7 miliarde euro / an în 2019);
5. Dinamica exporturilor de tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica exporturilor totale;
6. Dinamica importurilor de tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica importurilor totale;
7. În ipoteza Scenariului 1 – de scădere accentuată – pierderea estimată de PIB potențial ar fi de circa 1,38 miliarde euro / an din contracția semnificativă a sectorului de tutun din România (contracția este de 1,46 miliarde euro / an în cazul în care luăm și contrabanda în considerare). Contribuția actuală a sectorului la PIB este de 3,6 miliarde euro (calculată la nivelul anului 2019), pierderea de 1,38 miliarde euro aferentă acestui scenariu însemnând o reducere a acestei contribuții de la 3,6 la 2,2 miliarde euro/an (doar 2,1 miliarde euro/an dacă luăm în calcul și contrabanda), sectorul diminuându-și astfel contribuția sa la formarea PIB de la circa 1,6% din PIB (2019) la 0,99% din PIB, o pierdere estimată de contribuție de aproape 0,61% din PIB, la un PIB estimat la nivelul anului 2019 de circa 219 miliarde euro. Dacă luăm în calcul și efectul legat de contrabandă (creșterea contrabandei), pierderea este de 0,65% din PIB, contribuția fiind diminuată de la 1,6% la 0,95% din PIB (Scenariul 1.a);
8. În ipoteza Scenariului 2 – de creștere moderată – sectorul va continua să adauge PIB-ului României circa 1 miliard euro / an, peste ceea ce adaugă în momentul de față (la nivelul anului 2019). Contribuția totală s-ar ridica la aproximativ 4,6 miliarde euro, față de 3,6 miliarde euro, un plus de contribuție la formarea PIB din partea acestui sector de 0,44%, ridicând, în final, contribuția de la 1,6% la 2,04%. Efectele sunt identice pentru scenariul de stagnare care ia în calcul și contrabanda (Scenariul 2.a);
9. Scenariul 3 – de creștere a sectorului – este cel optimist și va adăuga PIB-ului 1,6 miliarde euro / an din această dezvoltare. Impactul suplimentar indus în PIB de dinamica sectorului de tutun aferentă acestui scenariu ridică contribuția anuală a sectorului de la 3,6 miliarde euro la
5,2 miliarde euro pe an, corespunzând unei contribuții de 2,31% la formarea PIB, un plus de circa 0,71% din PIB pe an. Dacă luăm în calcul și contrabanda (diminuarea ei în Scenariul 3.a), contribuția la formarea PIB ar însemna un plus de 2,16 miliarde euro/an, adică un plus de 0,96% din PIB, valoarea finală a contribuției la PIB fiind de 2,56%.
