Radiografie OECD: Piața de capital din România

Date:

La fel ca în toate țările, criza COVID-19 a avut un impact dramatic asupra sectorului corporativ românesc și asupra economiei în general. Focarul și măsurile de izolare aferente au afectat activitatea în aproape toate sectoarele economiei. În al doilea trimestru al anului 2020, toate industriile din companiile listate la Bursa de Valori București, cu excepția industriei tehnologice, au înregistrat reduceri accentuate ale vânzărilor. Economia s-a contractat în ultimele trei trimestre comparativ cu anul precedent, deși scăderea a fost mai puțin pronunțată în urma relaxării măsurilor de izolare în luna mai. Pentru a ajuta corporațiile să facă față crizei, guvernul român a adoptat o serie de măsuri de sprijin, de la amânarea plăților și garanțiile împrumuturilor până la ajutorul financiar direct.

În multe economii din întreaga lume, piețele de capital joacă un rol cheie în a ajuta companiile să acceseze finanțarea necesară pentru a naviga prin criza COVID-19 și pentru a atenua lipsurile de lichidități. De exemplu, împrumuturile pe termen lung ale obligațiunilor corporative de către companii nefinanciare la nivel global au atins maxime record în 2020. Numărul companiilor și suma de bani strânsă pe piețele de capital public au fost, de asemenea, semnificativ mai mari decât în anii precedenți. Cu toate acestea, în România, utilizarea finanțării pe piață de către sectorul corporativ de la izbucnirea pandemiei a fost foarte limitată. În 2020, nu existau noi listări de acțiuni pe piața internă și doar câteva companii au emis obligațiuni.

Privind în perspectivă, este crucial să se faciliteze accesul companiilor românești la finanțare accesibilă bazată pe piață. Acest lucru nu numai că va contribui la consolidarea rezilienței pe termen lung a sectorului corporativ și va ajuta companiile să suporte șocurile viitoare, dar va îmbunătăți și dinamica afacerilor românești și va sprijini inovarea. Piețele de capital care funcționează bine vor oferi, de asemenea, opțiuni suplimentare pentru gestionarea economiilor gospodăriei și a sistemului de pensii.

Acest raport de mapare include următoarele constatări cheie:

  • Investițiile în România se află pe o traiectorie descendentă de la criza financiară din 2008. Totuși, comparativ cu colegii regionali, cifrele principale rămân favorabile, cu o împărțire între investiții în afaceri, publice și gospodării similară cu cea a mediei UE. Cu toate acestea, comparativ cu alte economii ale UE, investițiile nefinanciare ale corporațiilor din România par să fie concentrate într-un număr mult mai mic de firme, întrucât țara deține una dintre cele mai mici acțiuni ale companiilor din economia care investește. Foarte important, cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca pondere din PIB au fost de aproximativ 0,5% din 2010. Aceasta reprezintă mai puțin de un sfert din media UE și aproximativ o șeptime din nivelurile Germaniei și Austriei.
  • Creșterea productivității muncii (măsurată ca PIB pe oră lucrată) în România a fost puternică în ultimul deceniu, depășind cu mult colegii regionali și economiile europene mai avansate. Trebuie menționat, totuși, că productivitatea muncii a început de la un nivel semnificativ mai scăzut decât cel al țărilor egale (de exemplu, în 2010, s-au produs 23 USD pentru fiecare oră lucrată în România, comparativ cu
    36 USD în Republica Cehă și 61 USD în Germania). Ca urmare, și în ciuda creșterii puternice, productivitatea muncii rămâne scăzută în comparație cu regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), precum și într-un context european mai larg. În special, nivelul de productivitate al companiilor românești mijlocii și mari au fost în medie cu peste 30 mii USD sub cele ale companiilor similare din alte economii europene.

Sectorul corporativ din România a fost grav afectat de criza financiară din 2008, întrucât vânzările au scăzut cu 14% în 2009, marjele de profit au scăzut de la 3% la 1% și randamentul agregat al capitalurilor proprii (ROE) de la 8% la 3%. După ce au rămas la un nivel mai scăzut timp de câțiva ani, ratele de profitabilitate agregate au început să crească treptat în 2013, ajungând la niveluri înainte de criză în 2018. Cu toate acestea, creșterea vânzărilor a rămas redusă comparativ cu nivelurile anterioare anului 2008.

La 14%, România a avut cel mai mare raport de firme cu capital negativ – companii cu datorii mai mari decât activele – între țările europene similare în 2018. Valoarea activelor lor a constituit 8% din totalul activelor corporative nefinanciare, ceea ce este, de asemenea, semnificativ mai mare decât în alte țări. Potrivit Băncii Naționale a României, până la sfârșitul anului 2019, nevoile de capital ale companiilor nefinanciare cu capitaluri proprii negative se ridicau la 16,8% din PIB-ul românesc. Mai mult, companiile cu capital negativ au reprezentat 67% din plățile restante în economie și aproximativ 35% din împrumuturile neperformante de la instituțiile de credit locale.

Companiile nefinanciare românești au scăzut treptat în ultimul deceniu. Această scădere a fost în primul rând rezultatul unei scăderi a datoriilor pe termen lung și determinată de companiile cu un nivel ridicat de pârghie, care și-au redus îndatorarea. Analiza datelor la nivel de firmă arată că sectorul corporativ românesc are un nivel relativ mai scăzut de îndatorare în comparație cu alte țări europene. Acest lucru este în concordanță cu faptul că stocul de credit bancar pentru sectorul corporativ din România este unul dintre cele mai scăzute din regiune, cu aproximativ 26% din PIB. Pe de altă parte, atunci când este inclusă datoria nefinanciară, cum ar fi datoriile comerciale, datoriile totale reprezintă în medie 60% din activele totale pentru companiile românești. Foarte important, începând cu 2018, ponderea medie a datoriilor pe termen scurt față de totalul datoriilor pentru companiile românești a fost de 65%, comparativ cu 23% în
Austria și 46% în Germania. În plus, companiile nefinanciare românești depind în mare măsură de creditorii nerezidenți și de datoriile în valută.

Ca și pe alte piețe din întreaga lume, sectorul corporativ cotat din România a suferit o scădere mare a evaluărilor, deoarece volatilitatea pe piețele financiare a crescut în prima fază a crizei COVID-19.
Indicele local al Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat o contracție accentuată de 30% de la sfârșitul anului 2019 până la cea mai mică valoare a indicelui în martie. Cu toate acestea, până la sfârșitul anului 2020, indicele intern își recuperase aproape valoarea în comparație cu începutul anului, o revenire mai rapidă decât cele din Ungaria și Cehia.

Din 2000, 18 companii românești au efectuat oferte inițiale de capital public (IPO), ridicând încasările totale de 1,3 miliarde EUR. Din 2000 până în 2009, 11 companii au devenit publice, însă veniturile au reprezentat doar 16% din suma strânsă pe întreaga perioadă 2000-2019. În perioada 2010-2017,
7 companii au strâns 84% din veniturile totale (1,1 miliarde EUR). Nicio companie nu a ieșit la bursă din 2018. Este de remarcat faptul că, printre cele mai mari cinci IPO-uri din 2000, patru erau companii de stat din industria utilităților și energiei.

Corporațiile private și holdingurile sunt cea mai mare categorie de investitori de pe piața bursieră din România, deținând 30% din capitalurile listate. Importanța lor relativă ca proprietari pe piața de capital este mult mai mare în comparație cu alte piețe europene peer. Sectorul public ocupă locul doi, deținând 29% din totalul capitalizării pieței. Investitorii instituționali dețin doar 15% din totalul capitalizării pieței, comparativ cu 29% în Polonia și 34% în Ungaria. În plus, structura de proprietate este echitabilă concentrată în România ca în șase din zece companii listate, cel mai mare acționar unic deține peste 50% din capitalul social.

În timp ce în ultimul deceniu s-a înregistrat o creștere remarcabilă a emisiunilor de obligațiuni corporative de către companii nefinanciare din întreaga lume, în România și în regiunea CEE activitatea de obligațiuni corporative a rămas relativ scăzută. În Europa, emisiile au crescut cu 46% în termeni reali după perioada de criză financiară din 2008, comparativ cu deceniul precedent. Cu toate acestea, în ansamblul regiunii CEE, veniturile din emisiile de obligațiuni corporative între 2009 și 2019 s-au ridicat la doar 0,4% din PIB. Aceasta este cu mult sub nivelul european de 2%. Același raport pentru România a fost de doar 0,01%, comparativ cu 0,3% pentru Ungaria și 0,5% pentru Polonia. Este important de reținut că de la lansarea pieței românești AeRO de către BVB în 2015, care este concepută pentru
IMM-uri, numărul emisiilor a crescut dramatic, în timp ce sumele totale ridicate au rămas scăzute din cauza dimensiunilor mai mici ale emisiilor. În ceea ce privește baza de investitori, investitorii interni dețin doar 8% din obligațiunile corporative emise de corporații nefinanciare românești, care este mult mai mică decât țările similare.

Capitalul privat (PE) și activitatea de capital de risc în regiunea CEE au fost cu mult sub nivelurile generale europene. De exemplu, valoarea totală a investițiilor de capital privat în Europa a fost de 0,53% din PIB în 2019, în timp ce cifra corespunzătoare pentru regiunea CEE a fost de 0,17%. În România, între 2007 și 2019 firmele de capital privat au strâns o sumă totală de 222 milioane EUR. Aceasta a reprezentat doar 1% din valoarea totală a capitalului de capital privat strâns în regiunea CEE și a fost cu mult sub cota medie anuală a României în PIB-ul CEE pentru aceeași perioadă (11,7%). Important, fondurile de fonduri, care joacă un rol semnificativ pe alte piețe europene, nu au fost active pe piața românească a PE. Între 2007 și 2019, 69% din capitalul angajat din România a fost strâns din investitori europeni noninterni – un raport de două ori mai mare decât nivelul mediu al CEE. Spre deosebire de tendințele activității de strângere de fonduri, cu toate acestea, ponderea României în investițiile PE în regiune a fost semnificativ mai mare, cu 11%.


Bibliografie: OECD (2021), OECD Capital Market Review of Romania 2021: Mapping Report, OECD Capital Market Series.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...

EY România a asistat Hidroelectrica în achiziția unor linii de business ale UCM Reșita

EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător...