Restaurarea dinamismului pentru dezvoltare

Date:

_________________

Odile Renaud-Basso
Președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Odată cu sfârșitul anului 2021, economia globală este forțată să se adapteze la condiții semnificativ schimbate. Nu va fi un proces rapid sau nedureros. Lumea se confruntă cu perturbări majore cauzate de legăturile comerciale întrerupte, creșterea prețurilor la energie și nepotrivirile de pe piața muncii. În timp ce mulți comercianți cu amănuntul și-au închis magazinele fizice, ducând la creșterea șomajului, au existat lipsuri semnificative de ingineri în tehnologia informației și șoferi de camioane.

Multe dintre aceste schimbări au fost cauzate – sau accelerate – de criza COVID-19. Dar fără nicio îndoială: nu există cale de întoarcere la normalul de dinaintea pandemiei. Criza va aduce schimbări profunde și de lungă durată. Pe măsură ce privim spre anul care urmează, trebuie să ne pregătim să facem față celor trei provocări principale.

Riscuri macroeconomice în creștere

Printre dintre cele mai importante întrebări pentru lunile următoare vor fi dacă intrăm într-o nouă eră a inflației și cum să gestionăm nivelurile ridicate ale datoriei publice și private. Pe parcursul anului 2020, în multe economii în care funcționează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), datoria publică a crescut la niveluri observate ultima dată la începutul anilor 1990. În unele țări, a atins cote istorice. Lipsa spațiului fiscal și monetar – împreună cu barierele în calea accesului la vaccin și efectele negative din economiile avansate – ar putea crește divergența dintre țările emergente și cele în curs de dezvoltare.

Acțiunea guvernelor naționale – de la mobilizarea fondurilor pentru pachete de sprijin economic până la organizarea de campanii de vaccinare în masă – a fost indispensabilă pentru răspunsul la pandemie. Și, pentru a pune capăt crizei, încrederea în programele de sănătate publică și în siguranța și eficacitatea vaccinurilor contra COVID-19 va fi la fel de importantă ca și vaccinurile în sine.

Cu toate acestea, pentru a reveni la creșterea durabilă și sustenabilitatea fiscală pe termen lung, va trebui să eliberăm puterea productivă a antreprenoriatului. Aici, sectorul privat va trebui să joace un rol crucial.

Provocarea climatică

Pandemia a evidențiat vulnerabilitatea – deși și rezistența – a ordinii noastre economice globale. Poate fi privit ca un memento puternic al pericolelor din ce în ce mai intense ale factorilor noneconomici cauzate sau exacerbate de schimbările climatice. Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice, încălzirea globală va atinge sau depăși 1,5° Celsius, comparativ cu nivelurile preindustriale, în următorii 20 de ani. Acest lucru va avea o serie de consecințe, inclusiv vreme extremă mai frecventă și intensă – valuri de căldură, furtuni, secete și alte evenimente distructive – și sezoane calde mai lungi.

Tranziția către zero emisii nete nu este doar un obiectiv ideal; este o necesitate. Cu cât țările gestionează mai repede această tranziție, cu atât vor rămâne mai competitive și cu atât vor experimenta mai puține perturbări sociale și economice.

În acest scop, va fi esențială mobilizarea fondurilor private. Conform noii noastre strategii, BERD lucrează la dublarea resurselor noastre de finanțare a schimbărilor climatice până în 2025; ne așteptăm ca și resursele private să se dubleze. Mai mult decât atât, finanțarea ecologică va reprezenta mai mult de 50% din volumul nostru anual de afaceri până în 2025. Și, începând din 2023, toate operațiunile noastre vor fi aliniate la obiectivele stabilite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

În lupta împotriva schimbărilor climatice, trebuie să ne bazăm pe mecanisme de piață dovedite, cum ar fi prețul carbonului. Piețele trebuie să fie bine reglementate, dar autoritățile de reglementare nu trebuie să sufoce capacitatea de inovare a sectorului privat sau apetitul pentru risc. De asemenea, ele nu trebuie să împiedice utilizarea eficientă a resurselor – care aduce beneficii atât mediului, cât și creșterii economice. Sectorul privat este cel care știe să genereze câștigurile de productivitate necesare.

Avansările din tehnologie oferă speranță pentru un progres real în atingerea obiectivelor acordului de la Paris. Dar acest progres va avea un preț. Tranziția verde nu trebuie să repete greșelile ultimelor decenii, când globalizarea comercială și financiară a lăsat pe mulți în urmă.

Răspunsurile eficiente la provocările întregii societăți vor necesita implicare din partea întregii societăți. Cu cât suntem mai despărțiți și polarizați, cu atât va fi mai dificil să concepem și să implementăm soluții. În ultimii ani, am văzut consecințele politice ale creșterii inegalității și polarizării. Alegătorii care nu își pot câștiga existența și nu-și pot întreține familiile votează ca și cum nu ar avea nimic de pierdut.

Tranziția verde poate reuși doar dacă este o tranziție justă. Prin urmare, sunt esențiale prevederile pentru sprijinirea celor ale căror mijloace de trai sunt cel mai greu afectate în timpul transformării. Pe termen scurt, sprijinul financiar direct trebuie să facă parte din ecuație. Pe termen mediu și lung, asigurarea educației continue de calitate și a oportunităților de muncă dezirabile, indiferent de origine sau gen, trebuie să fie priorități de top.

Întreruperea digitală

Digitalizarea rapidă a economiei necesită o abordare similară. Perioadele de lockdown din pandemie au accelerat tendințele ireversibile la locul de muncă și în economia mai largă, cum ar fi acceptarea largă a acordurilor de lucru de la domiciliu, adoptarea inteligenței artificiale la o scară în creștere bruscă și adoptarea pe scară largă a e-banking-ului. În medie, 96% dintre consumatorii din economiile avansate folosesc acum metode de plată digitale.

Iar transformarea sectorului bancar, a retailului și a multor alte sectoare abia a început. Rețelele inteligente și contoarele inteligente, de exemplu, vor avea o contribuție masivă la îmbunătățirea utilizării resurselor limitate. Ele vor sprijini orașele inteligente ale viitorului.

Asigurarea faptului că inovațiile tehnologice promițătoare sunt dezvoltate și implementate în mod responsabil necesită un cadru de reglementare puternic, competitiv și transparent. Și necesită acces larg la serviciile tehnologice. Dovezile adunate de economiștii BERD arată că criza COVID-19 a mărit decalajul digital. Acesta este un domeniu în care un investitor precum BERD poate interveni. Și exact asta ne propunem să facem.

Dinamica politică și rolul multilateralismului

Creșterea tensiunilor geopolitice și răspândirea populismului reprezintă o provocare serioasă pentru modelele economice și valorile de bază ale democrațiilor occidentale și pentru multilateralism. În acest context, instituțiile multilaterale trebuie – și pot – să joace un rol de moderare.

Problemele grave și persistente cu care s-au confruntat țările cu venituri mici în obținerea vaccinurilor contra COVID-19 arată cât de dificil este să se asigure egalitatea și corectitudinea la nivel global. Dar acordul din acest an privind o rată minimă globală a impozitului pe profit este dovada că multilateralismul poate avea rezultate. Furnizarea rapidă de lichidități țărilor aflate în dificultate în timpul pandemiei evidențiază și mai mult puterea multilateralismului. Cu investiții record de 11 miliarde EUR (12,7 miliarde USD) în 2020, BERD a reușit să-și aducă o contribuție importantă aici.

Pandemia a arătat, de asemenea, că instituțiile multilateral dezvoltate cu capacitatea de a conduce reforma politicilor, precum BERD, pot contribui la crearea condițiilor pentru investițiile din sectorul privat. Acest lucru va fi vital pentru restabilirea dinamismului pentru dezvoltare după COVID-19.

Creșterea robustă, durabilă și incluzivă este obiectivul pe care îl au acum toate instituțiile multilaterale. Împreună cu partenerii noștri, noi, la BERD, asigurăm albia economică. Dar piața este cea care va forma cursul actual de redresare și dezvoltare.


Odile Renaud-Basso este președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021. www.project-syndicate.org

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...