În „episodul” precedent am început prezentarea actului normativ elaborat la sfârşitul anului 1991 de Agenţia Naţională de Privatizare (ANP) privind metodologia de vânzare a activelor, moment care a marcat trecerea efectivă la realizarea transferului de proprietate din sectorul public în cel privat. Continuăm să rememorăm unele prevederi ale acestui act normativ întrucât ele permit, cum se spune, să se constate caracteristicile unui ocean, fie şi numai cu ajutorul unei picături de [...]

    Retrospectiva noastră se încheia în numărul trecut cu menţionarea faptului că, la finele lui 1991, proaspătul guvern Stolojan se prezenta în Parlament cu un program care prevedea, în special, „continuarea reformelor structurale”. Dat fiind faptul că asupra acestui moment s-a aşternut uitarea, ceea ce a favorizat tot felul de pseudocomentarii, în contratimp şi contrasens cu adevărul istoric, credem că nu este lipsit de interes să prezentăm măcar câteva din obiectivele propuse în materie de privatizare şi de consolidare a proprietăţii [...]

    „Episodul” precedent se încheia cu rememorarea finalului de sesiune parlamentară (iulie 1991), final marcat de adoptarea, în ambele Camere, a proiectului Legii privatizării.
      În conformitate cu prerogativele instituţiei prezidenţiale (reglementate de Legea electorală din 1990), termenul-limită pentru promulgarea legii atât de controversate era 14 august 1991. Au intervenit astfel două săptămâni „de aşteptare”, perioadă marcată de alte şi alte tentative de blocare a actului normativ votat de Parlament în condiţiile descrise până acum pe [...]

    Între personalităţile care, într-o istorie aproape centenară, au pus câte ceva din ei înşişi la prestanţa pe care o perpetuează Academia de Studii Economice din Bucureşti, profesorului, managerului şi fondatorului de şcoală economică Paul Bran (1940-2006) îi revine un loc [...]

    Episodul precedent se încheia cu consemnarea momentului în care „războiul de gherilă” dintre Opoziţie şi Putere pe tema proiectului Legii privatizării căpăta forme noi, în condiţiile în care obiectivele celor aflaţi pe „baricade” rămâneau neschimbate. În fapt, lucrările în plen deveniseră o simplă formalitate, în timp ce adevăratele negocieri se derulau pe culoare atât la Adunarea Deputaţilor care, reamintim, îşi avea sediul pe dealul Mitropoliei, cât şi la Senat care funcţiona, după cum, de asemenea, am mai precizat, în sala Omnia din clădirea [...]

    În vederea reconstituirii drumului plin de obstacole, de capcane, parcurs de Legea privatizării societăţilor comerciale, am redat, până la urmă, dezbaterile parlamentare din vara anului 1991, în câteva momente cruciale, precum şi tot ce s-a „scurs” în presă (şi nu numai) că se găseşte în „spatele” lor. Am ajuns astfel la mijlocul lunii iulie 1991. Din fericire (sau, din nefericire; depinde cum sunt privite lucrurile) există fapte, mult prea multe fapte, care confirmă că, pe fond, nu soluţiile tehnice ale proiectului de lege a privatizării constituiau MIZA [...]

    În „episoadele” precedente, am reconstituit principalele momente ale dezbaterii proiectului Legii privatizării în Comisiile speciale ale Parlamentului, momente încărcate de o tensiune deosebită, dată fiind miza pusă în joc. Când a fost, potrivit procedurilor în vigoare, să se treacă la dezbaterea în plenul ambelor Camere, s-a produs o adevărată lovitură de teatru: opoziţia, cu sprijinul tacit al unor exponenţi ai Puterii, a cerut blocarea procesului de [...]

    Germania, înainte de marca lui Erhard: devalorizarea monetară din primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial
      ILINCA SABINA PANDELE
      În primii ani postbelici, situaţia monetară a Germaniei era caracterizată printr-o inflaţie masivă, mascată şi întreţinută de piaţa neagră. Spre exemplu, în Zona de ocupaţie britanică, o livră de unt costa, în aprilie 1947, circa 230 de mărci. Marca Reichului (Reichsmark) a fost înlocuită de ţigări, mai exact de „moneda Camel”. [...]

    „Episodul” precedent se încheia cu evocarea momentului în care acad. Tudorel Postolache a prezentat în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului o expunere referitoare la proiectul Legii privatizării aflat în dezbatere la începutul lunii iunie [...]

    ALEXANDRA RIZEA
      Colecţia „Economistului” depune mărturie în cazul multor procese şi fenomene înscrise în cronica mult prea îndelungatei şi contorsionatei noastre tranziţii. Dat fiind faptul că în această vară se împlinesc 20 de ani de la una dintre cele mai crunte confruntări politico-economice – ale cărei consecinţe le simţim din plin şi în prezent – considerăm utilă rememorarea câtorva etape ale procesului de privatizare. [...]

    Editura Universităţii Româno-Americane publică o lucrare de referinţă, prin conţinutul documentar şi, în acelaşi timp, o lucrare eveniment, prin cadrul apariţiei: volumul Mari economişti europeni (ISBN 978-606-92399-6-4), coordonator, Alexandru Butiseacă, realizare a Centrului de Studii şi Documentare Europeană (CDE) al Universităţii Româno-Americane. Este o lucrare de pionierat la nivel continental, fiind prima carte produs al unui centru de studii şi documentare [...]

    Esenţa recent apărutei cărţi „Elveţienii în România”, de Claudia Chinezu (doctor ès lettres al Universităţii din Fribourg, Elveţia) – o producţie NOI Media Print – este sintetizată foarte bine în subtitlul „Despre succes, faimă şi [...]

    În urmă cu 145 de ani, Locotenenţa Domnească hotăra, prin Decretul nr. 582, înfiinţarea „Societăţii Literare” ce avea drept misiuni: „a) de a determina Ortografia limbii române; b) de a elabora Gramatica limbii române; c) de a începe şi realiza lucrarea Dicţionarul român”. Se prevedea ca Societatea să fie formată din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti: trei din Moldova, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia, doi din Macedonia şi restul din Ţara Românească. La prima întâlnire a membrilor s-a hotărât ca proaspăta [...]

    ION GH. ROŞCA¹
      Pe 6 aprilie 2011, Academia de Studii Economice din Bucureşti împlineşte 98 de ani de la înfiinţare. Drumul parcurs a fost sinuos, de multe ori dificil, dar marcat întotdeauna de voinţa de progres a membrilor comunităţii sale. Necesitatea înfiinţării învăţământului superior economic în România a fost susţinută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza care, în mesajul adresat Camerei, în decembrie 1859, arăta: „Starea de azi a României şi viitorul ei cer numaidecât o facultate de ştiinţă economică şi [...]

    NICOLAE MAREş
      A plecat dintre noi, cu siguranţă în lumea drepţilor, în februarie trecut, apăsat de tristeţea vremurilor şi a neîmplinirilor încât lumina cea blândă şi îmbelşugată a rămas nepogorâtă din ceruri. A plecat un Om care a dat, prin tot ce a făcut, României lumină. Şi-a dorit să-i dea şi mai multă, dar elanurile sale au fost deseori frânte de nedreptăţi de tot felul. A dat lumină inginerul manager nu numai ţării sale, dar şi altora. [...]

    NICOLAE MAREŞ
      Timp de zece luni, în perioada anilor 1926-1927, autorul Poemelor luminii a fost ataşat de presă la Legaţia României din Varşovia. Debuta în noua postură cu experienţa unui om de presă, care publicase mult în mai toate ziarele şi revistele vremii de pe tot cuprinsul ţării. În plus – lucru care a scăpat totalmente exegeţilor săi – a trimis corespondenţe din România la publicaţia pragheză Prager Presse. [...]

    OVIDIU NICOLESCU
      Principalele contribuţii ale lui Virgil Madgearu în domeniul managementului întreprinderilor.
     Aşa cum a reieşit din elementele prezentate, preocupările şi rezultatele sale în domeniul teoriei şi tehnicii conducerii întreprinderii sunt ample ca volum şi deosebit de cuprinzătoare şi diverse din punctul de vedere al conţinutului. În consecinţă, încercarea de a evalua fie şi succint aceste aspecte majore ale activităţii sale ştiinţifice şi didactice nu poate fi decât concomitent foarte [...]

    OVIDIU NICOLESCU*
      10. Eficienţa economică a întreprinderii. În mod firesc, aspectele privind eficienţa economică – chiar dacă nu se utilizează acest termen – deţin o pondere importantă în cadrul lucrărilor referitoare la conducerea întreprinderii. Spre exemplu, patru din cele 11 capitole din primul curs de conducere a întreprinderii sunt consacrate acestor aspecte: dever, profit şi pierdere, rentabilitate şi [...]

    OVIDIU NICOLESCU*
      Personalitate marcantă a vieţii ştiinţifice didactice şi economice interbelice, profesorul Virgil Madgearu a depus o vastă activitate în principalele domenii ale ştiinţei economice, caracterizată deopotrivă prin multilateralitate şi profunzime. Aceste trăsături definitorii ale operei sale ştiinţifice, pe baza căreia se poate afirma, cu deplin temei, că este unul dintre cei mai mari economişti români, sunt valabile integral şi pentru activitatea şi rezultatele sale în ceea ce priveşte conducerea [...]

    Ion Gh. Roşca
      Viaţa şi opera marelui savant Virgil Madgearu sunt strâns legate de instituţia pe care a iubit-o şi a respectat-o până la sfârşitul vieţii sale – Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Pentru a înţelege climatul în care şi-a desfăşurat activitatea de profesor, vom face o scurtă incursiune în geneza primei citadele de pregătire superioară a economiştilor.
      În octombrie 1912, s-a constituit o comisie, condusă de Nicolae D. Xenopol , Ministrul Industriei şi Comerţului, care să [...]