Economistul: O aureolă în luna plantării arborilor. „Trofeul Pădurii”

EMIL CIULEI

Pe 14.800 de hectare – suprafaţa Parcului Naţional Piatra Craiului – şi-au disputat aptitudinile sportive-culturale-turistice peste 50 de elevi, din diferite licee bucureştene, într-un concurs „Trofeul Pădurii” – aflat la cea de-a VII-a ediţie – organizat sub egida Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, secondată de Federaţia Română de Turism şi Ecologie, Asociaţia „Ecologie Sport-Turism”, Federaţia Română „Sportul pentru toţi”, Asociaţia Judeţeană SPT Ilfov şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Turism Ilfov.

Plecarea pe traseul de direcţionat prin Prăpăstiile Zărneştilor; concursul de caricaturi pe teme adecvate, realizate ad-hoc de către participanţi; prezentarea afişelor ecologice; probele de orientare turistică şi jocuri interactive de probă de alpinism au fost câteva dintre piesele de rezistenţă la care au fost supuşi adolescenţii, fiind onoraţi la finalul manifestării cu diverse distincţii, constând în medalii şi diplome.

Alături de Parcul Naţional Retezat, Munţii Rodnei şi Delta Dunării, Parcul Naţional Piatra Craiului este considerat o rezervaţie de top, fapt confirmat şi de Consiliul Europei, prin acordarea de către prestigiosul organism a Diplomei Europene pentru arii protejate. Mircea Vergheleţ, directorul Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, după ce ne informează că ROMSILVA a finanţat, cu 170.000 de euro, diversele investiţii proiectate în zonă în acest an, ne anunţă că, printr-o ordonanţă de urgenţă (57) emisă recent, este interzisă cu desăvârşire orice operaţiune de tăiere a arborilor ori de construcţie în zonă.

Capitolul sancţiunilor este sever stipulat în actul normativ, chiar dacă conducerea Parcului încă mai are probleme cu mii dintre proprietarii care, neconştientizând rolul şi importanţa nu doar peisagistică a arealului, ci şi respectul pentru ecologie, îşi mai permit mostre de comportament primitiv.

„În ultima perioadă, ne comunică sursa noastră, ne-au vizitat peste 100.000 de turişti, inclusiv din SUA, evident cu reacţii comportamentale diferite. Nu ne-am putut, încă, debarasa de posesorii de autoturisme care poposesc la poale pentru un grătar, abandonând apoi resturile picnicului vraişte. Faţă de străini, diferenţele sunt evidente. Noi încercăm să-i educăm, dar, din păcate, efectele sunt palide.

Din suma alocată în acest an pentru propaganda şi promovarea parcului, o parte este destinată celor 70.000 de pagini plasate pe Internet, funcţionale în 93 de ţări, anual. Din păcate, fondurile noastre sunt în regim de avarie. Un exemplu: pentru toate cele 28 de parcuri naţionale şi naturale din România, sunt alocate trei milioane de euro, în timp ce unuia singur din Germania – de aceeaşi dimensiune precum a celui din Piatra Craiului – sunt destinate cinci milioane de euro.

Cu toate aceste dificultăţi financiare, nu putem renunţa la realizarea câtorva priorităţi fixate pentru 2011: l finalizarea centrului de vizitare Zărneşti; l a punctului de informare Curmătura; l încheierea celor 11 protocoale de monitorizare; l editarea de ghiduri, materiale de informare şi realizarea unui film documentar, în scopul conştientizării turiştilor asupra valorii inestimabile a unuia dintre cele mai fascinante parcuri naţionale din România”.

Aprecierea directorului Mircea Vergheleţ este susţinută prin câteva argumente care justifică desemnarea masivului Piatra Craiului ca parc naţional: l prezintă cel mai spectaculos peisaj de creastă calcaroasă din România, desfăşurat pe 25 de kilometri lungime; l adăposteşte numeroase specii din fauna românească: capra neagră, ursul brun, râsul, lupul, jderul, circa 120 de specii de păsări şi 230 de specii de fluturi; l vegetaţie bogată de peste 1.300 de specii de plante, printre care 53 de specii endemice carpatice şi endemisme. Nu în ultimul rând este de remarcat modul tradiţional de viaţă din comunităţile locale. Acest mod de viaţă constituie, indubitabil, un model de comuniune a omului cu natura.