Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

O nouă Africă de Sud, în Asia de Sud-Est

Economistul nr. 8, 4 martie 2013

O nouă Africă de Sud, în Asia de Sud-Est

Occidentul și marile puteri și-au îndreptat, în 2012, din ce în ce mai mult privirea spre Asia de Sud-Est, mai exact spre cel de-al doilea stat ca mărime din această regiune, Myanmar, țară care este comparată cu Africa de Sud, prin similitudinea situației politice și sociale din acest stat din ultimii zeci de ani cu situația Africii de Sud de acum câteva decenii. Diferența este dată de miza geopolitică enormă pe care Myanmar o reprezintă.

Myanmar a fost considerată ca fiind una dintre cele mai represive dictaturi din lume, încă din 1962, odată cu venirea la putere a juntei militare, care a izolat țara de comunitatea internațională. În tot acest timp, cu o structură etnică eterogenă a populației de circa 60 milioane de locuitori, Myanmar a avut parte de numeroase tensiuni și conflicte etnice între armatele diferitelor grupuri de minorități. Din 2011, odată cu venirea la putere a fostului general Thein Sein, Myanmar a cunoscut o reformă fără precedent, prin deschiderea economiei țării, eliminarea restricțiilor față de libertatea de exprimare, reducerea cenzurii și eliberarea a sute de prizonieri politici, printre care și cunoscuta activistă politică, Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru Pace din 1991.

Mai mult decât atât, Aung San Suu Kyi și Thein Sein au ajuns la un compromis pentru a putea favoriza reconcilierea pe termen lung, această situație semănând izbitor cu situația din Africa de Sud, când Nelson Mandela și F.W. de Klerk au impus țării o situație de reconciliere, prin compromisul dintre cele două tabere și pregătirea înlăturării „apartheidului”.

Speranțele Occidentului și atenția deosebită pe care acesta o acordă Myanmarului în ultima vreme este evidentă, în presa occidentală apărând nenumărate articole despre situația actuală din Myanmar, iar una dintre cele mai importante publicații de politică externă din SUA, Foreign Policy, i-a nominalizat pe Aung San Suu Kyi și Thein Sein pe primul loc într-un top al gânditorilor la nivel global.

Nu numai SUA sunt cele ce se interesează de situația din Myanmar, ci și alte state din regiune, printre care India, China, Japonia și chiar Thailanda. Dar de ce este atât de atractiv Myanmarul odată cu începerea reformei statului?

Răspunsul are câteva nuanțe economice și geopolitice. Myanmar este un stat din Asia de Sud-Est, care domină Golful Bengal, aflându-se la întrepătrunderea sferelor de influență ale Chinei și ale Indiei. Mai mult decât atât, are nenumărate resurse naturale: petrol, gaze naturale, zinc, uraniu, cupru și pietre prețioase. De asemenea, are un potențial hidroenergetic, care poate contribui la rezolvarea problemei energetice în Asia de Sud-Est. Pentru fiecare dintre actorii menționați anterior, Myanmar are o importanță deosebită.

În primul rând, de la dobândirea independenței, Myanmarul a fost întotdeauna în umbra Chinei, aceasta din urmă implicându-se de fiecare dată în conflictele etnice din Myanmar, având rolul unui arbitru între guvernul din Naypydaw și diferitele grupuri etnice, ce formează opoziția. Bineînțeles, toate aceste „servicii” din partea Chinei au avut un cost, Myanmarul fiind un izvor de resurse naturale exploatat îndelung de China.

Pentru China, Myanmarul este veriga lipsă dintr-un lanț care ar putea însemna unirea economică a subcontinentului Indian cu China și Asia de Sud-Est, Kuming, provincia chineză din sudul Yunnanului, putând deveni un fel de capitală economică a Asiei de Sud-Est, aici fiind nodul rutelor feroviare și fluviale din Myanmar, Laos și Vietnam.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

În luna noiembrie a acestui an, lumea a luat aminte și a înghițit în sec atunci când o monedă virtuală puțin cunoscută, caracterizată prin folosire anonimă, o descentralizare maximă și un divorț total de orice susținător statal, a ajuns să coste mai mult decât un gram de aur. Cu câteva luni înainte, prețul era de 80 de dolari, iar cu un an înainte se situa la doi dolari.

Deși, în prezent, finanțează consistent bugetul Guvernului Federal, exporturile rusești de țiței și gaze urmează să fie reduse treptat, în viitor, pentru a ceda locul unor produse cu un grad mai ridicat de prelucrare industrială, aducător de plusvaloare, și competitive pe plan internațional.

Parteneriatul Estic a fost conceput de către Suedia și Polonia în anul 2008, după invazia Georgiei de către Rusia în perioada imediat următoare respingerii candidaturii sale la NATO, pentru a promova extinderea Uniunii Europene către estul Europei, mai exact zona fostelor republici sovietice, și pentru a accelera răspândirea, pe cât posibil, a binefacerilor economice și reformiste ale asocierii cu UE.

Receptată cu nedumerire în țările UE, decizia intempestivă, de ultimă oră, a președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, cu prilejul „Summit”-ului de la Vilnius, din noiembrie 2013, a fost primită cu satisfacție de către opinia publică din Federația Rusă, care nu vede cu ochi buni tentativele unui partener tradițional de a-și abandona poziția de nealiniere la blocuri și de a se integra într-o structură suprastatală considerată ostilă Rusiei.

Istoria oferă numeroase exemple de indivizi și instituții care au avut o mare putere, dar pe care au pierdut-o apoi foarte repede. În majoritatea cazurilor, ceea ce a dus la pieire a fost o trufie fără margini – o exagerată încredere în sine alimentată de o putere neîngrădită de nimeni și de nimic. Totuși, există și cazuri în care mărirea și decăderea au fost determinate de speranțele nejustificate ale celor din jur.

Reducerea liniilor de finanțare din partea băncilor occidentale va rămâne o problemă pentru poziția financiară externă a economiilor emergente din Europa anul viitor, se arată într-un raport al JP Morgan Chase. Țările grupate sub indicativul CE-4 (Cehia, Ungaria, Polonia și România – interesantă însăși prezența țării noastre în acest grup care utilizează regimul de flotare controlată a monedei naționale – n.r.) vor fi afectate în proporții variabile, între 1,5% din PIB pentru Polonia și 8% din PIB pentru Ungaria.

Guvernanții de la București anticipează o stagnare a prețului benzinei și motorinei pe seama evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, majorarea accizelor ar urma să fie compensată de o scădere a prețului petrolului.

În 2013 s-au consemnat evoluții pozitive pe piețele financiare internaționale, indicii bursieri din Statele Unite și Germania doborând maxime după maxime (Dow Jones a testat pragul de 16.000 p.). Aceste evoluții au fost susținute de o serie de factori: continuarea politicilor monetare expansioniste (fără precedent) în Statele Unite, Zona Euro și Japonia; inflexiunea economiei Zonei Euro (ieșirea din recesiune consemnată în trimestrul II al anului); evoluția predominant favorabilă a rezultatelor raportate de companiile internaționale.

Experiența istorică demonstrează că schimburile comerciale internaționale se pliază cu supușenie pe meandrele relațiilor politice dintre state, exemplul Rusiei fiind unul concludent. Dacă, în primele decenii după Revoluția din 1917, din cauza izolării sale diplomatice, Uniunea Sovietică nu a putut menține relațiile comerciale normale cu alte țări, odată cu victoria obținută în cel de-Al Doilea Război Mondial ea și le-a extins exponențial, în primul rând cu țările intrate în așa-zisul „lagăr mondial al socialismului”.

Pe data de 29 octombrie 2013, premierul britanic, David Cameron, a participat la cea de-a noua ediție a Forumului Economic Islamic Mondial, care s-a ținut la Londra. Momentul a fost unul încărcat de simbolism – pentru prima oară, Congresul s-a derulat într-o țară care nu este musulmană. De asemenea, David Cameron și-a exprimat intenția, de negândit acum câțiva ani, ca Londra să devină un centru bancar islamic și a demonstrat angajamentul său anunțând prima emisie guvernamentală de „sukuk”, obligațiuni de tip islamic, devenind primul guvern vestic care emite datorii suverane sub această formă.

editorial Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 12, 2016
Economistul 12, 19 iulie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I