Scriu astăzi din nou pe LinkedIn și din nou în limba română, dar pentru prima oară din afara României – de la München, noua mea casă.
Am hotărât să pornesc o serie de reflecții legate de experiența extraordinară pe care am trăit-o în ultimii patru ani, în calitate de CEO al Allianz-Țiriac.
Mai întâi, o foarte scurtă poveste:
Eram de foarte puțin timp în România. Abia fusesem investit ca CEO al Allianz-Țiriac. Mă aflam la Timișoara, în timpul săptămânii, într-o vizită de business. Unul dintre colegii de la București m-a sunat, să-mi transmită că directorul ASF voia să fiu la el în birou în ziua respectivă – fără să întrebe unde eram sau ce program aveam. Era pentru prima oară când mă confruntam cu o astfel de solicitare. În câteva ore, eram deja la București. Agenda mi se modificase complet.
În doar o zi de lucru, am fost nevoit să-mi exersez agilitatea și să-mi adaptez calendarul la programul autorității financiare, să dau un examen de diplomație în relația directă cu directorul ASF și să apelez la creativitate, să inovez în procesele de lucru, pentru că agenda profesională mi s-a modificat radical în urma unui singur telefon.
***
România reprezintă astăzi un mediu foarte dinamic – atât socio-economic, cât și politic sau cultural. Acolo, agenda este vie în fiecare zi, spre deosebire de calendarul unui CEO din vestul Europei, care este de cele mai multe ori stabilit cu luni de zile în avans. Aici, totul este mai predictibil, mai transparent.
Dinamismul mediului de afaceri, neprevăzutul și lipsa unor reguli ferme, cer din partea unui lider foarte multă agilitate și capacitate de adaptare.
În România, mediul privat de business este într-o permanentă relație de interdependență cu cel politic. Relațiile personale cu autoritățile sunt mult mai sensibile; și chiar relațiile cu colegii și partenerii de business. Românii – în orice poziție s-ar afla – primesc feedback-ul foarte personal.
Din aceste cauze, în calitate de lider, ai nevoie să dezvolți rapid și să-ți pui în valoare abilitățile diplomatice și de comunicare.
Mediul de business este în continuare unul instabil. Dar și mult mai puțin dezvoltat decât pe piețele occidentale. Dacă lucrurile merg bine, poți implementa lucruri mari, într-un timp incredibil de scurt – și poți acumula foarte repede o experiență extraordinară. Dacă lucrurile merg prost, totul se poate dărâma într-o singură clipă. În România, prioritățile unui lider se pot schimba zilnic.
Toate aceste situații neprevăzute cer foarte multă creativitate și, la sfârșitul zilei, deschidere pentru inovație.
***
Calitățile enumerate mai sus construiesc portretul unui nou tip de lider: foarte agil și flexibil, diplomat și atent la relațiile cu oamenii, creativ și dispus să inoveze în fiecare zi pentru binele organizației pe care o conduce.
Este ceea ce eu numesc un lider antreprenorial (managerial), în opoziție față de tipologia de lider procedural – stabil, eficient, dar destul de rigid – pe care o întâlnim din ce în ce mai des în vestul Europei.
Această tipologie de lider antreprenorial – pe care sunt de părere că-l formează piața românească – este mult mai potrivită, în opinia mea, vremurilor în continuă schimbare pe care le trăim astăzi.
Într-un mediu economic hiper-dinamic, din ce în ce mai globalizat și intens digitalizat, liderul de școală românească are niște avantaje uriașe. Pentru că el dobândește abilități de care ceilalți membri ai organizației au nevoie – și vă spun acest lucru din experiența unui CEO abia trecut prin această școală.
Depinde însă de fiecare dintre noi să profităm de aceste avantaje.
