Economistul: Pierdut „priorități strategice”. Le declarăm nule?

TEODOR BRATEȘ

Mai bine mai târziu decât niciodată. În substanțialul său discurs la Conferința, organizată – la București – de grupul „The Economist” (24 noiembrie a.c.), președintele Traian Băsescu a informat că s-a stabilit „un set de priorități naționale care sunt convergente cu obiectivele instrumentelor europene (Strategia „Europa 2020” și Pactul „Euro Plus” – n.n.) de atingere a obiectivelor pentru 2020. E drept, nu a precizat cine și când a stabilit respectivele priorități, dar însuși faptul că șeful statului a relevat necesitatea unei viziuni strategice naționale este de salutat.

Afirmația se justifică deoarece cei care nu au memoria scurtă pot confirma că, la începutul acestui an, președintele Băsescu spunea că „apare câte un îndurerat de patrie și se plânge cum că nu avem noi o strategie pentru ce avem de făcut și nu știe el în ce parte s-o apuce, că nu e o strategie națională cu ce să facem în perioada următoare. Trebuie să spunem că România are o singură strategie (s.n.) și aceea finanțată. Orice altă (s.n.) strategie nu are resurse financiare”. Și pentru a nu lăsa loc de dubii a afirmat, fără drept de apel: „România are un singur (s.n.) program finanțat, programul convenit cu Uniunea Europeană, pe cele șapte programe operaționale”.

Este bine că opinia prezidențială s-a schimbat și că este consonantă cu preocupările celor care s-au angajat, sub egida AGER, să elaboreze Proiectul Național de Modernizare Economică și Socială a României. Declarația din 24 noiembrie a.c. a fost făcută exact la încheierea primei etape a procesului declanșat de demersul AGER.

Surse de inspirație. În discursul șefului statului se află numeroase alte elemente care ne interesează pe noi, participanții la conceperea Proiectului Național. Două astfel de elemente, respectiv Strategia „Europa 2020” și Pactul „Euro Plus”, au fost menționate. Lor li se adaugă, în viziunea președintelui, Strategia de Dezvoltare Durabilă lansată în 2008, document care a fixat obiective până în 2030. În ceea ce privește acest document național, președintele Traian Băsescu a remarcat că se impun „deja ajustări” deoarece a fost gândit înainte de criza globală. Așa este. Numai că rapoartele Comisiilor prezidențiale pe o serie de teme esențiale, precum cele care vizează piața muncii, energia, politica locală, educația, sănătatea n-au mai lăsat „piatră pe piatră” chiar din fundamentele Strategiei de Dezvoltare Durabilă, devenit act normativ prin aprobarea ei printr-o Hotărâre de Guvern. Ne aflăm, deci, într-o situație paradoxală nu numai sub aspect legislativ, ci și în privința fondului. Ce a mai rămas valabil din tot acest angrenaj de proiecții strategice? Până să primim răspunsul, să consemnăm prioritățile naționale indicate în discursul președintelui la Conferința din 24 noiembrie a.c. (șeful statului a atras atenția că ordinea în care le menționează „nu vizează neapărat importanța lor”): AGRICULTURA, INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT, ENERGIA. Pentru fiecare prioritate s-au prezentat detalii referitoare la elementele componente. De exemplu, pentru AGRICULTURĂ s-au amintit dezvoltarea rurală (modernizarea infrastructurii, extinderea serviciilor, dezvoltarea IMM-urilor care să proceseze produsele agricole) și creșterea randamentelor simultan cu constituirea rețelelor de depozitare și comercializare.

Nu mai insistăm asupra detaliilor la fiecare prioritate. Important este să constatăm că ele se pliază, până la coincidență, cu multe dintre punctele de vedere exprimate în cele 22 de sesiuni de dezbatere a Proiectului Național de Modernizare Economică și Socială a României. Toate au făcut obiectul unei examinări atente și, în cele mai multe cazuri, s-au propus soluții dintre cele pertinente, realiste. Oare îi interesează pe factorii decidenți la nivel național ceea ce s-a conturat la dezbaterile noastre? Dacă răspunsul este pozitiv, le stă la dispoziție colecția „Economistului” pentru o solidă documentare.

Prioritățile naționale indicate de președintele României, respectiv agricultura, infrastructura de transport și energia reprezintă un pas înainte în conturarea unei viziuni cuprinzătoare asupra viitorului țării, în strânsă legătură cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene. Este un pas consonant cu demersul AGER privind Proiectul Național.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.