Economistul nr. 47-48 (serie nouă), 11 Decembrie 2011
ANDREI
RĂDULESCU
2011 a fost un nou an al extremelor pentru piețele de capital pe mapamond. Bursele au debutat cu dreptul în 2011 și au înregistrat maxime locale în primăvară (final de aprilie, început de mai), evoluție susținută de factori macroeconomici, dar și de rezultatele foarte bune raportate de majoritatea companiilor (cu impact pentru politicile de dividende ale acestora).
Ulterior, am asistat la inițierea unei tendințe descendente pe bursele lumii, pe fondul intensificării, propagării și persistenței crizei datoriilor suverane din economiile dezvoltate (al doilea val al celei mai severe crize economico-financiare mondiale de la finele celui de-al Doilea Război Mondial). Statele Unite au pierdut rating-ul AAA la începutul lunii august, iar în Zona Euro criza s-a transmis de la periferie către centru.
RETROSPECTIVA ANULUI 2011. În prima parte a anului, Portugalia a apelat la susținere financiară internațională. Criza din Grecia a atins punctul culminant: falimentul statului elen este deja încorporat de piețele financiare (prima de risc – CDS-ul – a atins la finele lui noiembrie valori de peste 9.500 p.b.). Iar pe parcursul verii, Italia (a 3-a economie ca dimensiune din Uniunea Monetară Europeană) a intrat în hora atacurilor piețelor financiare.
De asemenea, în ultimele luni, costurile finanțării statelor europene au înregistrat creșteri generalizate, în unele cazuri, spre valori record, nesustenabile din punct de vedere economic (efectul „bulgăre de zăpadă”). Iar, deocamdată, nu au fost identificate soluții credibile (pentru piețele financiare) pentru contracararea crizei datoriilor suverane din Europa.
Piața internă de capital a avut în 2011 o evoluție similară cu cea din 2010, cel puțin până în prezent. Bursa a debutat cu dreptul în 2011, indicele general al pieței, BET, consemnând un avans de aproximativ 2% în prima ședință de tranzacționare a anului. Iar la finele lunii ianuarie, indicele se situa cu 7,7% peste nivelul de închidere de la finele anului 2010.
Climatul macrobursier internațional a continuat să fie motorul principal de evoluție a bursei interne în 2011. Ceea ce nu constituie o surpriză, date fiind caracteristicile pieței interne de capital: piață de frontieră (cu capitalizare, lichiditate, free-float mult sub nivelul piețelor mature), puternic dependentă de fluxurile internaționale de capital. Cu mențiunea că amplitudinea este mai ridicată în cazul bursei interne (comparativ cu bursele internaționale). Aceste afirmații au fost confirmate pe deplin și de evoluția pieței interne de capital din 2011.
Se pot observa două perioade cu evoluții diferite ale pieței interne de capital în 2011. Prima perioadă: primele 4 luni ale anului, când indicele BET a crescut cu peste 10%, testând pragul de 6.000 puncte (la finele lunii aprilie); a doua perioadă: mai – până în prezent, când indicele BET s-a depreciat cu aproximativ 30%.
Pe parcursul primei perioade (ianuarie-aprilie), indicele BET a fost un „outperformer” (dacă comparăm cu indicii din principalele piețe mature (DAX, Dow Jones)) (cum se poate observa în graficul alăturat, indicatorul a prezentat randamente pozitive în această perioadă, în general peste cele consemnate de indicii DAX sau Dow Jones).
La baza acestei evoluții (din primele 4 luni) s-a aflat, în primul rând, climatul macrobursier internațional, predominant favorabil, alimentat de ritmul bun de evoluție a economiei mondiale din T1 (4,3% anualizat), dar și de rezultatele raportate de companiile internaționale (în general peste estimările analiștilor, în principal în Statele Unite, dar și în Europa). De asemenea, contribuții favorabile la această evoluție au avut și unii factori din plan intern.
[...]
Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.