Pledoarie pentru ieşirea din ciclurile electorale şi raportarea la realităţi

Economistul nr. 37 (serie nouă), 10 Octombrie 2011

      În săptămâna trecută s-a desfăşurat, la sediul Băncii Naţionale a României, cea de-a treia ediţie a evenimentului „Romania Financial Forum”, organizat de Mediafax, cu sprijinul BNR. Cu acest prilej, s-au făcut auzite, din nou, cele mai importante voci din sistemul financiar-bancar, reprezentanţi ai Guvernului, antreprenori şi manageri de top.      

      Pe parcursul a două zile (4-5 octombrie) au fost dezbătute teme interesante despre cicluri electorale şi constrângeri bugetare, reglementări excesive şi dereglementare, finanţare leu şi valută, senzitivitatea sistemelor financiare la tulburenţe, neo-keynsianism, liberalism sau alte modele economice şi politice, rolul statului în crizele mondiale, precum şi despre structura optimă a aparatului bugetar. Lectorii evenimentului au analizat, totodată, teme precum finanţare bancară sau din piaţa de capital şi economisire – bănci, sistem de pensii, fonduri de investiţii, asigurări, piaţa de capital.

      Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că principala preocupare pentru anul viitor se subsumează răspunsului la întrebarea: societatea şi clasa politică vor reuşi să iasă din tiparul precedentelor cicluri electorale, cu promisiuni mai mult sau mai puţin desprinse de realitate? „Se discută în permanenţă de soluţii. Câteodată, soluţiile pentru noi sunt glumeţe, dar se discută. Nu poţi să treci cu vederea aceste dezbateri, extrem de mediatizate. (...) Asistăm la o destructurare destul de rapidă. Această destructurare a acestor forme, uneori nici nu realizăm cât de mult s-a stricat.

      O destructurare este o stricăciune, această destructurare are loc în condiţiile în care noile forme se încheagă foarte greu, iar lumea trăieşte într-o confuzie. Şi structurile politice par că funcţionează mai greu, dar ştiu că nimic nu e nou sub soare. Orice ajustare este mai întâi respinsă şi apoi apar ambele situaţii, fie ajustarea se face foarte repede, fie ajustarea este tardivă. Între cele două extreme viaţa te duce la optimul normal al vieţii, dar discuţiile balansează între extreme”, a spus Mugur Isărescu.

      Guvernatorul BNR a mai afirmat, între altele, că prognoza de creştere economică pentru anul viitor va fi modificată, în condiţiile în care nu se mai poate miza pe aceeaşi creştere a exporturilor, ca până acum. „Sunt soluţii atât de facile şi lumea politică este atât de mioapă? Cred ca nu mai este o întrebare retorică. O realitate care ne loveşte în fiecare zi. Ne schimbăm prognozele pentru că nu mai putem să mizăm pe aceeaşi creştere a exporturilor. Am fi nerealişti. În momentul în care ţi-ai schimbat prognoza, apare iar confuzie în construcţia bugetară”, a opinat Mugur Isărescu. Reamintim că, după ce grupul finlandez Nokia a anunţat că va închide fabrica de la Jucu (judeţul Cluj), şi şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că instituţia financiară internaţională va revizui la circa 2% prognoza de creştere economică a României de anul viitor, noua proiecţie situându-se la jumătate faţă de estimarea actuală, în condiţiile în care riscurile de contagiune de pe plan extern s-au amplificat.

      Guvernatorul BNR a ţinut să sublinieze, în una dintre intervenţiile sale, faptul că disputa internă privind acordurile cu FMI şi CE trebuie să înceteze pentru că înţelegerile au fost necesare şi gândite serios, iar reformele au îmbunătăţit fundamentele economice, precizând că, prin acestă poziţie, nu vrea să susţină Guvernul. Potrivit guvernatorului BNR, FMI şi UE, nu doar banca centrală, au certificat că în ultimii trei ani România şi-a îmbunătăţit fundamentele faţă de situaţia din 2008 şi unul dintre principalii indicatori a fost deficitul de cont curent, care a coborât cu aproape zece puncte procentuale din PIB, de la 14% la 4%, ajustare care, prin esenţa ei, a fost dureroasă din punct de vedere social.

      La rândul său, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat că România trebuie să găsească un echilibru mai bun în politica fiscală şi să limiteze prin Constituţie datoria publică, mai curând decât deficitul. El arătat că actuala criză este cel mai bun moment pentru România pentru a continua – şi în politica fiscală – reforma începută în anii ‘70, prin care politica monetară a fost mutată de sub controlul politicienilor. Oficialul BNR a arătat că actuala criză este suficient de puternică să schimbe raportul între reguli şi „discreţie” în politica fiscală, ceea ce va determina, în final, ca ciclurile economice să nu mai aibă amplitudini atât de mari.

      Printre speakerii evenimentului s-au mai numărat: Cristian Popa – viceguvernator al BNR, Bogdan Drăgoi – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice; Radu Gheţea, preşedintele ARB şi preşedintele CEC Bank; Mişu Negriţoiu – director general ING Bank, Sergiu Opres-cu preşedintele executiv al Alpha Bank România. (Al. R.)

Fiţi prima persoană care comentează acest articol!