Economistul: Proiectul Național de Modernizare Economică și Socială a României. Fundamentele economiei: pe ce structuri ne bazăm?

TEODOR BRATEȘ

Final de etapă. Cu întâlnirea de marți, 22 noiembrie a.c., s-a încheiat o etapă importantă a dezbaterii consacrate Proiectului Național pentru Modernizarea Economică și Socială a României, proiect inițiat de AGER. Ne referim la faptul că, după 22 de reuniuni la care s-au examinat posibilele capitole și subcapitole ale acestei proiecții cu caracter strategic, s-au acumulat principalele elemente care permit să se treacă la o nouă etapă, cea de redactare propriu-zisă a documentului pe care inițiatorii doresc să-l supună atenției factorilor decidenți, tuturor celor interesați, în mod real, de viitorul țării.

Însemnătatea demersului științific relevată deseori de moderatorul dezbaterii, prof. univ. dr. Marin Dinu, constă – în primul rând – în orientarea cercetării exclusiv spre datele oferite de realitate, fără prejudecăți, fără cedare în fața unor mituri adânc sedimentate în conștiința publică, fără partizanate de orice fel, întrucât nu se urmărește altceva decât slujirea interesului public. Departe de noi intenția de a recurge la formule patetice, gongorice, dar a devenit cât se poate de evident, în cursul schimbului de păreri, că se cere asumată, fără rezerve, o abordare proactivă, opusă net fatalismului congenital, ca și deficitului de acțiune, întrucât – potrivit unei expresii celebre – numai cauzele cu adevărat mari pot genera mari energii. Or, o astfel de cauză este, incontestabil, reprezentată de interesul public și, îndrăznim să spunem mai mult, de interesul național.

Grupul de lucru care va trece în perioada imediat următoare la operațiunile specifice de „laborator” dispune de un bogat material care se cere sistematizat și sintetizat după cele mai moderne metodologii. Există, deopotrivă, tentația de a se recurge la o cantitate cât mai mare de fapte și date, ca și cea de a recurge la formule cu un grad exagerat de generalitate (de generalități). Dreapta măsură în raport cu aceste tendințe reprezintă una dintre cele mai importante condiții pentru succesul demersului în care se află angajați, cu o determinare remarcabilă, mulți colegi de breaslă, personalități incontestabile ale științei și practicii economice. Cu asemenea premise, este de anticipat o activitate laborioasă, finalizată cu efecte pe măsura așteptărilor.

Făcând un nou apel la considerațiile prof. univ. dr. Marin Dinu, nu putem să nu remarcăm – la acest final de etapă – că, la începutul dezbaterilor, puțini au fost cei care au crezut că se va merge până la capăt, că nu se va ceda – ca de atâtea ori până acum – diverselor „ispite”, subsumate sau însumate „bunelor obiceiuri” de a se lăsa lucrurile baltă în momentul în care apar dificultățile, fie cele legate de fondul de timp de care au dispus participanții, fie determinate de ceea ce se întâmplă când construiesc drumuri spre necunoscut. Însuși faptul că s-a reușit – nu fără eforturi remarcabile, în care nu ne sfiim să leincludem și pe cele ale „Economistului”, de a face față multor greutăți, unor reale provocări, să se ajungă în faza din prezent, reprezintă o confirmare a faptului că „se poate”. Or, nimic nu este mai încurajator decât propriile constatări care atestă capacitatea de a duce proiectele până la capăt. O repetăm pentru că, tocmai în zona comportamentelor, a mentalităților se află nu numai principalii factori de frânare a oricărui demers creativ, ci și resursele, uneori surprinzător de bogate, de acțiune, de angajare și – de ce să nu recunoaștem? – de inteligență și bun-simț.

Consemnând toate acestea – ca simple notații de participant la dezbateri – considerăm că există premise favorabile ca și în etapa care urmează să se fructifice potențialul de care ne-am convins să dispunem, cu o certificare fără echivoc: fapta, rezultatele.

Mișcări de transformare structurală. În expunerea introductivă a prof. univ. dr. Cezar Mereuță, președintele Centrului Român de Modelare Economică, s-a subliniat că istoria economiei consemnează continua modificare a structurilor acesteia, concomitent cu evoluția tehnologiei. În acest sens, l-a citat pe François-Petroux: „Creșterea economică este o mișcare de transformare structurală. Ea este repetabilă nu numai prin simplii indicatori de creștere a producției și venitului, ci și prin mutații structurale.

Creșterea modifică partea relativă a diferitelor sectoare. Apar sectoare noi, valoarea adăugată pe fiecare salariat crește”. Apoi s-a precizat că imaginea diverselor structuri se obține prin analiza repartițiilor structurale și s-au prezentat, pe larg, formulele de calcul aferente din care rezultă parametrii caracteristici ai repartițiilor structurale.

A devenit cât se poate de evident, în cursul schimbului de păreri consacrat Proiectului Național, că se cere asumată, fără rezerve, o abordare proactivă, opusă net fatalismului congenital, ca și expectativei, deficitului de acțiune, întrucât – potrivit unei expresii celebre – numai cauzele cu adevărat mari pot genera mari energii.

Vorbitorul a acordat o atenție deosebită temei referențialelor, apreciind că determinarea unor structuri dezirabile ale economiei nu poate face abstracție de această temă fundamentală. Dintr-o asemenea perspectivă, am menționat faptul că raportarea la modelele de referință are relevanță de semnal de tendințe, dar, în concepția noastră, nu impune unei țări soluții neapărat similare. Opțiunea autorului privind specificitatea modelelor structurale a fost următoarea: „considerăm că fiecare țară are o personalitate sistemică, care înglobează efecte nu doar ale politicilor economice, ci și diferite aspecte legate de resurse naturale, cultură, spirit antreprenorial etc. Desigur, piața impune sectoare sau subsectoare de succes, dar, pe de altă parte, sunt nenumărate cazuri în care comportamentul consumatorului este influențat neașteptat de anumite tipuri de produse din cadrul aceluiași sector sau subsector. Rolul clasificatoarelor internaționale ale piețelor este considerabil în alegerea referențialelor.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.