Economistul: Proiectul Național de Modernizare economică și socială a României – un demers științific care va fi dus până la capăt

TEODOR BRATEȘ – convorbire cu dr. ec. Constantin Boștină, directorul general al Grupului de Presă „Economistul”, vicepreședinte al AGER, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)

Teodor Brateș: Premisa convorbirii de față o constituie un fapt de necontestat: dvs vă aflați – ca să spun așa – la originea inițiativei AGER de a se elabora Proiectul Național de Modernizare Economică și Socială a României.

Implicat în acest demers, pot să depun mărturie că ideea s-a conturat încă din toamna anului 2010 și, în consecință, s-au declanșat o serie de consultări finalizate în primăvara acestui an, în sensul că atunci s-au declanșat dezbaterile propriu-zise.

Constantin Boștină: Pentru a respecta adevărul „istoric”, trebuie spus că – de la început – ideea a fost îmbrățișată cu căldură, cu o determinare clară, bazată pe o solidă motivație de către președintele AGER, academicianul Gheorghe Zaman, și de către secretarul general al AGER, profesorul Marin Dinu, care, de altfel, a fost și moderatorul a 22 de dezbateri pline de miez, generatoare de teme extrem de serioase de meditație și, apoi, de acțiune.

TB: Poate nu este momentul să evocăm dificultățile care au apărut chiar din momentul „nașterii” ideii, despre consultările care au avut loc, în special la Academia Română, la institutele de cercetare economică, despre actele de angajare personală din start și de părăsire a „câmpului de bătălie” după primele confruntări, dar măcar atât se cuvine să se afirme, evident, cu acordul dvs.: în condițiile de la noi, cu un mediu academic și de afaceri marcat de unele tare binecunoscute, însuși faptul că s-a dus până la capăt prima fază a procesului de elaborare a Proiectului Național reprezintă – în sine – o realizare remarcabilă.

CB: Vă impărtășesc punctele de vedere: întâi, că nu este cazul să ne desfășurăm cu evocări privind dificultățile cu care ne-am confruntat și, doi, că într-adevăr, avem de-a face cu un demers care, cu perseverență, cu amintita determinare, cu sentimentul că facem o treabă utilă, a fost dus până la punctul propus pentru anul pe care îl vom încheia în curând.

TB: Așa cum am avut posibilitatea să consemnăm, în „Economistul”, număr de număr, începând din martie 2011, participanții la dezbateri au oferit, potrivit specificului fiecărei teme înscrise pe ordinea de zi, o diagnoză extrem de percutantă, ca punct de plecare spre efortul, mult mai dificil, de găsire a unor soluții.

CB: Ați sesizat zona forte a schimbului de opinii, însă aici se impun nuanțări. Am avut, categoric, de-a face cu o pondere considerabilă a analizelor privind stările de fapt. Aparent, din acest motiv, s-a acordat mai puțină atenție perspectivelor, conturării unei viziuni prospective.

TB: Doar „aparent”?

CB: Da, pentru că, în fond, s-au acumulat elemente de fundamentare a soluțiilor, ceea ce înseamnă ceva mai mult decât simpla diagnoză.

TB: Poate că nu atât noutatea datelor prezentate, mai ales în expunerile introductive, a contat mai mult, ci capacitatea de a desprinde din ele principalele tendințe care se cer luate în considerare la redactarea unei prime forme a Proiectului Național.

CB: Aici se află, de fapt, principala „achiziție” a demersului nostru. De regulă, pe baza unor cercetări consistente, s-a mers mai departe și, dincolo de unele abordări econometrice, s-au identificat țintele principale pe care trebuie să le definim în ceea ce ați numit prima formă, adică o variantă scrisă, redactată adecvat, a Proiectului Național. Nu aș vrea să neîndreptățesc pe cineva, prin omisiuni nedorite, însă măcar o rapidă trecere în revistă a unor expuneri introductive ar avea darul să scoată mai bine în evidență contribuții remarcabile la faza de fundamentare a soluțiilor.

TB: Chiar intenționam să vă propunem o astfel de trecere în revistă, deoarece astfel se va contura și o posibilă variantă a structurii Proiectului Național.

CB: Cred că respectarea cronologiei expunerii ne va feri de o abordare subiectivă.

TB: Cu siguranță.

CB: Prin urmare, am început dezbaterile cu o amplă diagnoză a economiei României în ansamblul ei, cu consecințele sociale aferente, studiu elaborat de profesorii Constantin Anghelache, Ion Gh. Roșca, Constantin Mitruț și Virgil Voineagu, am continuat cu identificarea structurii economice optime prin analiza academicianului Gheorghe Zaman, cu luarea în considerare a provocărilor generate de criză, în viziunea profesorului Nicolae Dănilă, cu conturarea căilor de îmbunătățire radicală a procesului de absorbție a fondurilor europene, potrivit unui studiu al conferențiarului Cristian Socol, pentru a se ajunge la o abordare sistemică a ceea ce implică statutul României de stat membru al UE, abordare care a aparținut prestigiosului cercetător științific, doctor în economie, Napoleon Pop.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.