Economistul nr. 4 (serie nouă), 6 Februarie 2012
Așa cum am informat în numerele precedente, demersul inițiat de AGER în vederea elaborării Proiectului Național de Modernizare Economică și Socială a României urmează să intre într-o nouă fază, cea a unor dezbateri-sinteză, premergătoare trecerii la redactarea unei prime forme a documentului. Redacția a propus un punctaj pentru primele trei teme, respectiv reindustrializarea României, relansarea agriculturii și industriei agroalimentare, reforma fiscală. În numărul de față ne vom ocupa de viziunea strategică asupra turismului.
„INFLAȚIE” DE STRATEGII, „DEFICIT” DE ACȚIUNE. Cu toate că nu a făcut obiectul unor dezbateri distincte, problematica dezvoltării turismului a fost inclusă în numeroase intervenții, astfel încât se poate considera că s-au abordat principalele elemente de fundamentare a unui capitol consacrat integral acestui domeniu în Proiectul Național. Avem în vedere contribuțiile multor participanți la definirea direcțiilor de fructificare a potențialului natural și uman al țării, astfel încât toate componentele care pot să determine o dezvoltare adecvată a turismului să fie cât mai bine puse în valoare.
În elaborarea respectivului capitol nu se pornește, desigur, de pe „un loc gol”. De-a lungul perioadei postdecembriste au fost elaborate numeroase strategii și programe consacrate turismului. Unul dintre cele mai ample a fost master planul care viza o perioadă îndelungată, anii 2007-2026. Cu toate că pentru elaborarea acestui document au fost angajate puternice forțe din țară și de peste hotare, cu cheltuielile aferente. Din motive predominant politice au fost date uitării soluțiile preconizate, inclusiv acelea care aveau cele mai mari șanse de a fi concretizate. Odată cu fiecare schimbare de guvern și de ministru s-a considerat că totul trebuie reluat de la început, activitățile precedente fiind apreciate drept necorespunzătoare. Așa se face că, în momentul de față, nu sunt fructificate, în suficientă măsură, eforturile anterioare menite să contureze o veritabilă strategie a dezvoltării turismului. Dezbaterea-sinteză pe care o propunem ar urma să fructifice acest „patrimoniu” de idei și soluții într-o structură sugerată chiar de master planul evocat. Bineînțeles, se impune să se țină seama și de elementele noi intervenite între timp.
O VIZIUNE DE LARGĂ PERSPECTIVĂ. O importanță deosebită prezintă identificarea principalelor obiective care pot și trebuie să fie incluse în Proiectul Național. Astfel, apare ca strict necesară reducerea decalajelor care ne despart de nivelul mediu de dezvoltare a turismului la nivelul Uniunii Europene. Aceste decalaje privesc ansamblul factorilor care pot determina un progres accelerat al unui domeniu în care România are certe avantaje comparative și competitive. Ne referim, deopotrivă, la cadrul natural, la cadrul construit și, evident, la resursele umane. Toate acestea pot alcătui un sistem coerent pus la baza obiectivului general, la structurarea obiectivelor specifice.
Absența unei veritabile strategii în domeniu, adaptată la noile cerințe, inclusiv la obiectivele pe care Uniunea Europeană și le propune în actualul deceniu (Strategia „Europa 2020”) arată că este necesar să se optimizeze contribuția turismului la dezvoltarea generală, durabilă, a economiei românești în procesul de integrare europeană. Astfel, în centrul atenției ar urma să se situeze promovarea managementului durabil al industriei turismului începând cu resursele naturale și culturale ale României. Din acest motiv o primă categorie de preocupări se referă la fructificarea eficientă a potențialului natural.
[...]
Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.
ANALITIC 
FINANCIAR-BANCAR
