Economistul nr. 6 (serie nouă), 20 Februarie 2012
Așa cum anunțam în numărul precedent, o serie de sugestii ale cititorilor conturează necesitatea de a completa tematica inițială pentru dezbaterile-sinteză privind Proiectul Național de Modernizare Economică și Socială a României cu aspecte esențiale referitoare la finanțarea ansamblului activităților utile pentru progresul societății noastre. Ne conformăm dorinței amintite și supunem atenției tuturor celor interesați o tematică sugerată, de fapt, de cei care ne citesc.
PIEȚELE FINANCIARE ȘI MODALITĂȚILE DE IEȘIRE DIN CRIZĂ. Dacă există o certitudine într-un domeniu marcat de incertitudini... cronice, atunci se impune a lua în considerare necesitatea de a se aborda tema pieței financiare din România (evident, în conexiune cu piețele financiare din Europa și restul lumii) prin prisma lecțiilor oferite, din belșug, de criza globală. Nu este, desigur, obligatoriu (în realitate, nici nu mai este nevoie) să se reia analiza privind cauzele actualei crize și „vina” pe care o poartă sistemul financiar internațional. Din punctul de vedere al redacției, considerăm că intervențiile de la întâlnirile de anul trecut au furnizat suficiente elemente pentru fundamentarea unui capitol de profil din Proiectul Național.
Dacă se va porni de la principalele funcții ale pieței financiare (de evaluare a proiectelor de investiții, de transferare a capitalurilor, de protecție a investițiilor), ca și de la mecanismele transferurilor de capital va fi posibil ca – într-o manieră sistematică – să se meargă mai departe pentru a se identifica, în fiecare componentă a respectivei piețe, direcțiile principale de perfecționare. Bineînțeles, se cer luate în considerare, în cel mai înalt grad, criteriile care determină „măsurarea” eficienței pieței financiare. Înainte de toate, s-ar cuveni să se acorde cea mai mare atenție indicilor bursieri, de fapt șanselor pe care le are sistemul bursier din România.
Prioritatea pe care o relevăm decurge din faptul că avem de-a face cu un segment marcat de subdezvoltare (nu este, desigur, singurul, însă, aici, este vorba despre posibilități a căror fructificare se află cu mult sub cele oferite de realitățile românești). Această opțiune – care se cere a fi reflectată direct în secțiunea din Proiectul Național consacrată pieței financiare – nu exclude, desigur, completarea elementelor care privesc piața de capital cu cele referitoare la piața asigurărilor și cea imobiliară.
STRUCTURA SISTEMULUI. În vederea unei abordări sistematice, redacția apreciază că viziunea strategică proprie unui autentic Proiect Național trebuie să cuprindă direcțiile principale de dezvoltare (în care includem, organic, procesul de perfecționare, adică exact cerința modernizării, a cuplării cu ceea ce se întâmplă, înainte de toate, în UE), pe structura instituțiilor financiare active din România.
[...]
Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.