Avem o țară, ce facem pentru ea?

Date:

Recent, o organizație internațională a considerat că între cei mai influenți 100 de actori din sistemul global contemporan, 68 sunt corporații și 32 sunt state. Ceea ce înseamnă că guvernanța corporatistă are un cuvânt greu de spus nu doar în ceea ce privește configurarea piețelor, dar și în reformarea statelor, restructurarea sistemului internațional. În ce măsură guvernanța corporatistă se potrivește sau nu guvernării statale este o temă de dezbatere continuă. Personal, nu cred că se poate transfera integral guvernanța corporatistă în guvernarea statelor, dar statele nici nu pot face abstracție de caracteristicile post-criză ale evoluției corporatismului.

Un CEO sau manager de companie are ca ghid principal planul de afaceri. Acesta înseamnă o planificare a drumului pe care intenționează să-l parcurgă compania, într-o durată de timp.

Proiectul de țară, util pentru cetățeni 

Dar dacă sistemul internațional actual și cel viitor este caracterizat de mulțimea interdependențelor complexe globale, în care actori statali și non-statali (ex. firme, companii, corporații) interacționează, în care acționarii (în cazul companiilor) și forțele politice împreună cu partenerii sociali (în spațiul unei țări sau al unei organizări regionale) sunt interconectați la fluxuri evolutive pe care le gestionează rațional sau prin reacție conjuncturală, înseamnă că managerii publici sau privați au datoria de a analiza, prevedea, evalua și performa pe calea stabilită de titularii entităților amintite.

Nu neapărat pentru a se inspira din guvernanța corporatistă, ci din datoria de a face față provocărilor generate de aspirațiile mediului intern și realitatea interdependențelor globale, liderii unei țări trebuie să aibă mereu în față un proiect de țară. Aceasta și din obligația de a oferi cetățenilor bunurile publice absolut necesare dezvoltării individuale și comunitare, dar mai ales pentru a prospecta posibilitatea creării de noi valori (economice, sociale, culturale etc.) și avantaje competitive în durată medie și lungă.

Actorii sociali și rolul lor în proiectul de țară 

Pe baza unui astfel de proiect, asumat la nivel național, partidele politice pot intra într-o competiție constructivă și găsesc suport pentru elaborarea programelor de guvernare. Totodată, se generează un obiectiv de mobilizare a forțelor creatoare care au capacitatea creșterii competitivității țării și progresului social pe care-l așteaptă cetățenii.

Procesul integrării europene a fost și va fi una din modalitățile cele mai recunoscute de gestionare a interdependențelor complexe globale. România, ca țară membră a UE, nu s-a inserat deplin în procesul integraționist european. Nu și-a propus un obiectiv de țară  realist și susținut în contextul integraționist european și global. Nu a adus cetățenilor proprii beneficiile maxime din statutul de membru al respectivei organizații regionale. Nu și-a construit profilul de țară care să o impună ca partener sigur și eficient, mărginindu-se să opereze în mediul european și internațional prin formula tradiționalistă de „aliat”. Nici măcar structurile de piață interne nu și-au definit clar interesele în Piața Unică, iar guvernul și partenerii sociali au lăsat la voia întâmplării obiectivul integrării economice. Pe scurt, după aproape 10 ani de la aderarea la UE, țara noastră nu a fost în măsură să-și contureze o identitate de țară europeană viguroasă, ci a operat mai mult contextual și prin răspunsuri la determinările altor entități continentale și internaționale, prin adaptare la impulsuri acționale interne și externe.

În sine, un proiect de țară nu poate oferi nici măcar substanța credibilă vreunei intenții propagandistice. Este nevoie de consensualizarea și mobilizarea tuturor energiilor creatoare, a resurselor de suport al programelor de dezvoltare, dar mai e nevoie și de un leadership autentic, credibil și determinat care să ducă proiectul spre programare, aplicare, comunicare, evaluare și interconectare cu toate entitățile care pot sprijini eficientizarea obiectivelor propuse. Firește, consultarea și implicarea forțelor politice este de la sine înțeles, căci ele vor asigura guvernarea țării. Dar tot atât de importantă va fi implicarea mediului de afaceri, a celui academic, a tuturor partenerilor sociali, a întregii expertize sociale, economico-financiare și politice. Căci un proiect de țară trebuie să fie pentru Țară și pentru respectul de sine al fiecărui cetățean român!

Vasile Pușcaș
Vasile Pușcaș
Vasile Pușcaș este senior editor al revistei ECONOMISTUL, profesor, diplomat și om politic român, membru corespondent al Academiei Române.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Implicațiile legislației REIT în contextul pieței imobiliare din România

| de Laurențiu Stan, consultant financiar (foto)

Atenție la valoarea în vamă – noi ghiduri de simplificare emise de Comisia Europeană vin în sprijinul importatorilor

de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY RomâniaCosmin Dincă,...

PwC Internal Audit Study: Îngrijorați  de riscurile tot mai mari, managerii vor ca auditul să acționeze mai rapid și din proprie inițiativă 

de Mircea Bozga, Partener PwC România Managementul companiilor își dorește...