Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Pușculița bugetară națională și regimurile fiscale europene - partea I

Daniel Apostol, jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța
Economistul nr. 27-28, 10 august 2015


Pușculița bugetară națională și regimurile fiscale europene - partea I

În Uniunea Europeană, regimurile fiscale încurajează investițiile pentru explorarea zonelor de frontieră tehnologică și exploatarea zăcămintelor mature și marginale de petrol și gaze

Creșterea economică a României a fost bazată până în prezent exclusiv pe creșterea consumului de bunuri și servicii. Dar prosperitatea națională, consecință a creșterii economice durabile, nu se poate realiza în absența investițiilor directe, străine sau autohtone, nu se poate obține fără stimularea directă, prin politici economice și fiscale, formarea brută de capital. De aceea, eu cred că este nevoie să schimbăm filozofia politicii economiei naționale și a construcției bugetare. Cred că trei sunt domeniile de prioritate absolută în această nouă paradigmă: investițiile, sănătatea și educația. Să mă explic puțin. Știm deja – de prea multă vreme de altfel – că infrastructura este o necesitate stringentă pentru dezvoltarea economică și socială a unei națiuni. Știm deja că prezența sau, din contră, absența unei rețele de drumuri modernizate favorizează sau, dimpotrivă, alungă legăturile comerciale, atrage investițiile sau, din contră, le trimite în altă parte. Investițiile publice și favorizarea proiectelor de investiții private dau ca rezultat direct creșterea locurilor de muncă, a contribuabililor și a veniturilor publice. Starea de sănătate națională și nivelul de educație al națiunii (implicit nivelul de educație și de pregătire și calificare al forței de muncă) au ca efect, la rândul lor, creșterea economică durabilă.

Un stat care dorește să prospere prin creșterea veniturilor bugetare trebuie să fie un stat care încurajează în primul rând formarea și dezvoltarea de capital privat și care diminuează povara bugetară pe care i-o pune în cârcă. Un stat pro-business este un stat care are ca permanentă preocupare sporirea condițiilor de dezvoltare a mediului antreprenorial, dar și a proiectelor majore de investiții în acele industrii care sunt permanent bun-platnice, care reprezintă o adevărată pușculiță bugetară. Să nu uităm că în siajul marilor proiecte de investiții din aceste industrii strategice (sectorul energetic și de petrol și gaze fiind un astfel de exemplu) trăiesc zeci de mii de firme mici și mijlocii din România. Căderea proiectelor de investiții duce indirect și la o diminuare a afacerilor mici și mijlocii. Când statul pro-business începe să se facă cu adevărat prezent, business-ul în sine devine un partener puternic al statului. Există astfel de exemple în care state ale Uniunii Europene își protejează „pușculița bugetară” dând facilități fiscale proiectelor de investiții în zonele de frontieră tehnologică.

În cele ce urmează (aici și într-un număr viitor), prezentăm comparativ aceste facilități existente în regimuri fiscale europene.

În cele mai multe dintre țările UE, rezervele de petrol și gaze sunt mature și se confruntă cu provocări specifice: productivitate foarte scăzută a zăcămintelor și sondelor (de ex., media productivității sondelor de țiței din România de 9 bbl/zi este printre cele mai scăzute din lume); costuri ridicate și tehnologie de frontieră pentru proiecte de reabilitare, cum ar fi:

  • recuperare crescută a țițeiului (EOR);
  • onshore de mare adâncime;
  • proporție semnificativă de țiței greu, care este mai costisitor de procesat și are o valoare mai mică de piață;
  • explorare în apropierea sondelor existente, foraj de completare gabarit, reparații capitale la sonde, sonde orizontale;
  • costuri semnificative de procesare din cauza conținutului ridicat de apă al fluidelor extrase;
  • costuri ridicate la procesarea gazelor pentru livrarea către consumatori și/sau la utilizarea internă în upstream;
  • descoperiri potențiale de mică mărime în bazinele mature.

În majoritatea statelor membre UE, regimurile fiscale sunt personalizate și oferă stimulente pentru funcționarea și dezvoltarea zăcămintelor mature.

Întâlnim astfel sisteme fiscale bazate pe venituri, în care se oferă stimulente fiscale pentru zăcămintele mature:

  • scutiri de la plata redevențelor;
  • nivel mai mic al redevențelor;
  • scutire de la plata redevențelor pentru consumul intern de gaze;
  • cotele variabile de redevențe cresc progresiv în funcție de creșterea producției;
  • costurile de procesare și transport sunt deduse din baza de calcul a redevenței;
  • scutiri de la plata accizelor pentru consumul intern de gaze și motorină.

În cadrul sistemelor fiscale bazate pe profituri și nu pe cifra de afaceri (venituri), există modele de stimulente fiscale pentru zăcămintele mature aplicabile impozitării suplimentare a profiturilor (SPT) în upstream:

  • deductibilitatea integrală a costurilor de explorare la înregistrarea în contabilitate;
  • deductibilitatea integrală a costurilor de investiții la înregistrarea în contabilitate sau amortizarea rapidă într-o perioadă scurtă;
  • deduceri suplimentare pentru investiții (deduceri mai mari decât costurile) și indexarea pierderilor, pentru a se asigura că: • Investițiile în zăcăminte mature/marginale sunt încurajate • SPT se aplică numai profiturilor situate peste rata normală de rentabilitate a investițiilor;
  • deductibilitatea rapidă a costurilor de explorare și de investiții se aplică de multe ori și pentru impozitul pe profit (CIT).

Zăcămintele mici și sondele cu productivitate redusă beneficiază de scutiri de redevențe/tarife reduse sau deduceri suplimentare. În continuare, iată câteva exemple din statele member ale UE:

În Italia

► 0% redevențe se aplică producției unui zăcământ care nu depășește 20.000 tone țiței/25 mncm gaz pe an (onshore), 50.000 tone/80 mncm pe an (offshore);
► Această scutire se aplică și zăcămintelor mai mari, pentru producții aflate în parametrii de mai sus.

În Franța

► 0% redevențe pentru zăcăminte cu productivitate redusă: Țiței < 50.000 tone/an și gaze < 300 mn m3/an;
► 6% redevențe pentru producții de țiței între 50 și 100 mii tone/an și 5% producție de gaze > 300 mn m3/an.

În Polonia – noul regim

► 0% redevențe pentru sonde cu producția sub 80t țiței/lună sau 1.100 MWh gaz.

În Olanda

► 0% redevențe pentru zăcăminte onshore care produc mai puțin de 1,3 mn bbl/an țiței și ~200 mn cm/an gaze.

În Germania – Saxonia Inferioară

► 0% redevențe sau cote mici pentru zăcăminte mici (de ex., 0% redevențe pentru zăcăminte de țiței ce produc < 30.000 tone/an);
► Zăcăminte cu producție < 4.500 m3 gaze/oră: 40% reducere la cota de redevențe.

În Marea Britanie

► £150 mn deducere suplimentară investiții pentru zăcăminte cu rezerve de până la 6,25 m tone de țiței echivalent;
► Scutirea de la impozitul suplimentar echivalentă cu 75% din cheltuielile de capital relevante suportate în legătură cu zăcămintele onshore cu rezerve < 7 mn tone de țiței echivalent.

În Grecia

► 0% redevențe pentru zăcăminte ce produc până la 2.500 boe/zi;
► 3% redevențe pentru zăcăminte ce produc între 2.500 - 5.000 boe/zi.

În alte jurisdicții

► Cotele redevențelor reflectă zăcămintele foarte mature, de dimensiuni mici și cu potențial limitat: • Republica Cehă, Slovacia: 5% redevențe • Croația: 10% redevențe • Germania (Bayern, Hamburg, Rheinland Pfalz și landurile estice): 0-10% redevențe • Slovenia: 1% redevențe • Spania: 5% cotă suplimentară pe profit, nu sunt aplicate redevențe; Estonia: 2 EUR/tona de șist de țiței extras (n pentru sondele de țiței puse în funcțiune după 1980; sume suplimentare minore se plătesc în funcție de cantitatea produsă; n concesiuni care produc în prezent, acordate înainte de 2014).

Totodată, analizând statele membre ale Uniunii Europene și regimurile fiscale, se observă că proiectele de frontieră tehnologică beneficiază de cote de redevență reduse și de alte stimulente fiscale. În Ungaria, de pildă, se percepe 0% redevențe pentru producție obținută din recuperare terțiară și 2% redevențe pentru zăcămintele neconvenționale de țiței și gaze. În Germania, este prevăzută o reducere de 50% a redevențelor pentru sondele de țiței ce utilizează proceduri terțiare, o reducere de 50% a redevențelor pentru sondele de țiței cu adâncimea mai mare de 4.000 m și 75% reducere a redevențelor pentru primii 5 ani de producție de gaze din rezervoare cu permeabilitate. Republica Cehă are 0,5% redevențe pentru producții de țiței obținute prin recuperare suplimentară. Lituania are 1% redevențe pentru primii 3 ani de producție din zăcăminte neconvenționale. Olanda are 25% SPT deducere suplimentară investiții pentru zăcăminte marginale offshore.

În Marea Britanie, există alocații de investiții de £800m pentru zăcăminte de țiței ultra greu (densitate API < 18 și vâscozitate > 50 centipoise la temperatura și presiunea rezervorului); £50 tonă deducere suplimentară investiții zăcăminte mature pentru investiții în proiecte de redezvoltare a zăcămintelor offshore existente; deducerile suplimentare pentru investiții anunțate la sfârșitul anului 2014 vor înlocui deducerile suplimentare curente, diferențiate după tipul de zăcământ: • 62,5% din costurile de investiție – deducere suplimentară la nivel de bazin pentru investiții eligibile în zăcăminte offshore și deducere suplimentară zone adiacente pentru zăcăminte cu presiune mare și temperaturi ridicate; • 75% din costurile de investiție pentru proiectele onshore eligibile.

Impozitarea suplimentară sau redevențe mai mari se aplică numai operațiunilor cu profitabilitate extraordinar de ridicată. În Marea Britanie, Polonia, Olanda, Danemarca, Irlanda, costurile de explorare sunt deductibile în întregime la înregistrarea în contabilitate; în Marea Britanie, investițiile sunt deductibile în întregime la înregistrarea în contabilitate pentru SPT; în Polonia, Irlanda, Danemarca, se oferă 30% deducere suplimentară a costurilor cu investițiile (5% pe parcursul a 6 ani). Olanda acordă 10% deducere suplimentară anuală pentru cheltuielile de operare și pentru amortizarea costurilor cu investițiile, iar în Marea Britanie, pierderile sunt indexate pentru a se asigura că impozitul pe profitul suplimentar (SPT) este aplicat numai după ce investitorii și-au recuperat costurile și au obținut un profit rezonabil (10% factor de indexare).

În Polonia și Irlanda, cota de impozitare este de 0% SPT până când factorul R este de 1,5 – adică veniturile cumulate ating 150% din cheltuielile operaționale (OPEX) și cheltuielile de investiții (CAPEX) cumulate – la vecinii noștri din Bulgaria, cota de impozitare suplimentară este de 2,5% redevențe când factorul R < 1,5. Grecia are 2% redevențe când factorul R < 0,5 și 5% redevențe când factorul R este între 0,5 și 1, pentru concesiuni acordate începând cu anul 2014. (va urma)

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Ați auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.

În proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!

Se discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)

Procedând la retrocedarea „in integrum” a proprietăților agricole colectivizate în timpul regimului de tristă aducere aminte, reformatorii postdecembriști au omis faptul că nu mai trăim acele vremuri când 80 la sută din populația țării locuia la sate și când milioane de țărani în putere, dornici să muncească, nu aveau îndeajuns pământ. Reformiștii nostalgici ai trecutului îndepărtat au acționat ignorând efectele trecerii anilor, care au dus la îmbătrânirea și feminizarea forței de muncă a satelor, ca urmare a procesului accelerat de industrializare și urbanizare din anii socialismului nevictorios.

Câștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna octombrie 2015 a fost de 1.871 lei, în creștere cu 2,1% față de luna precedentă. Puterea de cumpărare rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația lunară a traversat din nou pragul de 140% în raport cu referința fixată pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor) și a urcat la 141,7%. Exprimat în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a atins un nou record istoric, cu 421 de euro în termeni nominali și 844 de euro ca putere de cumpărare comparabilă la nivel european (ținând cont de prețurile de la noi, aflate la jumătate față de media UE).

„La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate de Parlament și de Guvern în anul 2015 pentru anul 2016 și au ca efect majorarea cheltuielilor cu 13 miliarde de lei”, a declarat noul ministru al finanțelor, Anca Paliu Dragu. Tot ea a anunțat că vom avea în anul 2016 un deficit al bugetului general consolidat de 2,95% din PIB.

Credeți în predestinare, în karma? Dar de spusele scriitorului englez D.H. Lawrence ce părere aveți: „Dumnezeu nu face lucruri. El este lucruri”? Să lăsăm însă deocamdată aceste chestiuni și să venim cu „suportul” științific. Niște fizicieni care au pornit de la premisa că atomii de heliu se apropie cel mai mult de comportamentul fotonilor i-au emis prin niște fante și i-au proiectat pe niște ecrane generate electromagnetic.

Curba Beveridge este un instrument analitic larg utilizat în analiza macroeconomică contemporană pentru a evalua piața muncii. Ea a apărut odată cu „revoluția keynesistă”, fiind astfel numită în onoarea lui Sir William Beveridge (creatorul sistemului britanic de asigurări sociale și de muncă de la baza statului asistențial de după război), și ea descrie grafic, în spațiu cartezian, relația statistică inversă dintre rata șomajului, reprezentată pe abscisă, și rata locurilor de muncă vacante, reprezentată pe ordonată.

Atunci când sunt întrebați de ce cele mai multe bănci românești nu-s cotate la Bursă, bancherii răspund că sunt membre ale unui grup internațional și că e listată banca-mamă. Totuși, în situația în care băncile rămân din ce în ce mai mult la mâna pieței autohtone în ceea ce privește procurarea de resurse, nu e logic să se ia în calcul potențiale listări pe piața românească?

Minimul istoric al inflației anuale a fost atins în luna august 2015, când valoarea consemnată de INS a fost de -1,87%. Pe lângă reducerea TVA la produsele alimentare, un rol important în această evoluție l-a jucat blocarea temporară a creșterilor de prețuri administrate de stat (ale căror niveluri sunt supuse reglementărilor și avizării din partea autorităților, nefiind stabilite pe piața liberă).

editorial În eseul The Soul of Man Under Socialism, Oscar Wilde are un argument halucinant în favoarea socialismului. Astfel, poetul îi găsește pe oamenii săraci ca fiind urâți, așa că i-ar fi drag să existe c(in)eva care să-i aibă în grijă, în ideea de a-l scăpa pe (alde) el de dezolantul „tablou”. Argumentul wildean pro-socialism devine unul explicit estetic: artistul din el își dorește o orânduire socială în care rezolvarea problemei ne-frumosului să fie central(izat)ă. Dacă s-ar putea ca „inesteticul” să fie eradicat, iar „esteticul” să fie privilegiat, totul ar fi minunat. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Stagii studențești
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 4, 2016
Economistul 4, 29 februarie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
academic addendum afaceri ambasador autorități dosar eveniment infopoint macroscop micronote