Economistul: Reforma, în (de)zbatere publică. Costul rețetei

FLORIN ANTONESCU

Programată iniţial a fi o consultare profesionistă din care să rezulte reglementarea funcţionării sistemului de servicii medicale, dezbaterea asupra viitoarei legi a sănătăţii are tot mai mult aspectul unei abordări economice. Se implică inclusiv delegaţii în ţara noastră ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale, în timp ce reprezentanţii organizaţiilor de ofertanţi şi ai celor de beneficiari ai actului medical ajung inevitabil la aspecte legate de costuri, buget, finanţări, plăţi, datorii, asigurări, privatizări.

URGENŢELE, DE STAT ŞI LISTA MEDICAMENTELOR COMPENSATE, LUNGITĂ. OARE? Ministerul Finanţelor Publice a oferit terenul de întâlnire între şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, Jeffrey Franks şi ministrul sănătăţii, Ritli Ladislau. Obiectul discuţiei l-a reprezentat, evident, viitoarea lege-cadru a sănătăţii. În mod special, din tema cuprinzătoare legislativ-medicală, două subiecte au fost abordate cu precădere: serviciul de urgenţă şi medicamentele sau, altfel zis, costul reţetelor. Fără detalii, însă cu o anumită fermitate surprinzătoare pentru stadiul incipient al elaborării proiectului legislativ, în urma discuţiei a rezultat că sistemului medical de urgenţă va rămâne de stat, iar lista medicamentelor compensate nu va fi redusă ci, din contră, va fi extinsă.

Ulterior, Jeffrey Franks s-a pronunţat în sensul că sistemul românesc de sănătate este defect şi necesită reforme semnificative, iar îngrijorarea populaţiei faţă de astfel de schimbări este de înţeles. Cât despre privatizarea caselor de sănătate, reprezentanţii FMI şi-au exprimat anumite dubii, legate de faptul că sistemul preconizat la noi a mai fost aplicat în unele ţări, dar fără un succes important.

Aprecierea a fost reţinută şi transmisă public de vicepreşedintele politic al UDMR, ministrul Borbely Laszlo, după întâlnirea şi discuţiile avute la Guvern de miniştrii şi de alţi lideri ai acestei formaţiuni (inclusiv miniştrii sănătăţii, actual şi fost, Ritli Ladislau şi Cseke Attila) cu delegaţia FMI. UDMR s-a declarat de acord ca proiectul să fie discutat cu asociaţiile profesionale, dar nu şi ca într-un an electoral să fie introduse în lege „anumite probleme sensibile”, care pot compromite reforma în domeniu.

Vizate au fost privatizarea caselor de sănătate, precum şi posibilitea ca viitoarea lege să fie aplicabilă într-un an electoral, cu atât mai mult, cu cât opoziţia se află în grevă parlamentară.

Pe aceeaşi linie, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmase anterior că adoptarea unei noi legi a sănătăţii „nu este prioritatea numărul unu în România” în acest an şi că reforma în sistem nu trebuie făcută „cu drujba”, admiţând că, totuşi, „aceasta nu înseamnă că, punctual, pentru anumite probleme, nu trebuie să găseşti o rezolvare”.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.