Reforma, în (de)zbatere publică. Sistemul de sănătate – gestionare și reformă cu mâna în buzunar

Economistul nr. 1 (serie nouă), 16 Ianuarie 2012

      FLORIN ANTONESCU

      Ceea ce se fundamentează legislativ şi se preconizează a se dezvolta (cu o aparenţă de precipitare) în sistemul de sănătate poate primi o doză importantă din stereotipia calificativelor de felul „reformă fără precedent”, „schimbare din temelii”, „restructurare de substanţă”. Implicaţiile economice şi efectele sociale se anunţă importante şi de durată. soluţia, inevitabil, primeşte influenţa momentului.      

      EFICIENŢA – MOTIVAŢIE LEGISLATIVĂ DE BAZĂ. Este în dezbatere Legea privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România. Proiectul se găseşte pe pagina de web www.ms.ro, la secţiunea Transparenţă decizională. De pe poziţii profesionale, iniţiatorii şi utilizatorii se întâlnesc şi analizează, conform unei planificări întinse până la mijlocul lunii viitoare. Conexiunile vizează nu doar instituţiile şi organizaţiile medicale, ci şi administraţia locală, sistemul de asigurări, structurile reprezentând pacienţi, pensionari, patronate, sindicate, precum şi Legislativul.

      În funcţie de perspectiva abordării, ce sperie, nemulţumeşte sau rezolvă este componenta privată, pe care viitoarea lege se preconizează s-o instituie în asigurările medicale, în intervenţia de urgenţă („salvare”), în funcţionarea spitalelor. Asigurările sunt proiectate a rămâne ca şi acum, din punctul de vedere al costului obligatoriu şi al mecanismului de colectare, dar să primească şi o componentă privată. În serviciul de intervenţie, este preconizată participarea „pe picior de egalitate” a ambulanţelor private. Spitalele s-ar putea organiza inclusiv ca societăţi comerciale.

      Un aspect cu implicaţii economice se anunţă a fi apariţia caselor de asigurări private. „Practic, o schimbare esenţială în sistem va fi legată de interpunerea între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurări private, care va aduce elemente de competitivitate şi eficienţă în gestionarea fondurilor şi care va stimula inclusiv creşterea calităţii serviciilor medicale pentru a atrage cât mai mulţi asiguraţi”, argumentează ministrul sănătăţii, Ritli Ladislau, proiectata prevedere legislativă.

      Tot implicaţii economice (mai exact, bugetare) ar urma să aibă şi reglementarea managementului spitalelor, motivată astfel de ministrul sănătăţii: „Spitalele vor avea posibilitatea de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială. De asemenea, acestea se vor putea organiza în asociaţii”. Spitalelor le este alocat 50% din bugetul sectorului sănătăţii. Ca fundaţii sau societăţi comerciale (doar cu patrimoniul aflat în sectorul public), spitalele ar avea libertatea aplicării salarizării diferenţiate şi a unor scheme proprii de încadrare, structurare, dotare, asociere.

      [...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.

Fiţi prima persoană care comentează acest articol!